>2001
Ratele dobânzilor încep să scadă în SUA, ca urmare a crizei dotcom. Federal Reserve începe în 2001 să taie din dobânda de referinţă, care ajunge în doi ani de la 6,5% la 1%, în iunie 2003.

>2002
Wall Street începe să creeze “armele financiare de distrugere în masă”. Bancherii spuneau că aceste instrumente - titlurile de valoare cu garanţii ipotecare şi produsele financiare structurate având în spate, în general, active derivate din domeniul imobiliar sau obligaţiuni riscante - vor ajuta la reducerea şi dispersarea riscurilor. În octombrie 2002, preţurile caselor în Statele Unite încep să crească, pe fondul costurilor în scădere ale împrumuturilor. În perioada 2000-2006, preţurile caselor aproape s-au dublat.

>2006
Creditele riscante ating un vârf trimestrial în luna iulie. În a doua jumătate a anului, preţurile caselor încep să coboare vertiginos, în timp ce ratele dobânzilor urmează o tendinţă inversă, iar numărul proprietarilor atinge un nivel-record.

>2007
În 2 aprilie, New Century Financial, unul dintre cei mai mari finanţatori din Statele Unite pe segmentul creditelor ipotecare garantate sub standarde (subprime), intră sub incidenţa legii falimentului. Deşi primele semne ale dezastrului au venit dinspre segmentul de subprime, acestea s-au extins rapid spre zona pe care finanţatorii o numeau “credite de cea mai bună calitate”.

În 22 iunie, Bear Stearns anunţa salvarea unuia dintre fondurile sale de investiţii, printr-un împrumut de 3,2 miliarde de dolari. În ciuda eforturilor, fondul Bear Sterns s-a prăbuşit.

În data de 9 august, cea mai mare bancă din Franţa, BNP Paribas, a anunţat suspendarea a trei fonduri de investiţii.

În 16 august, Countrywide Financial, cel mai mare finanţator al Statelor Unite pe segmentul ipotecar, a anunţat că a îngheţat întreaga linie de credite, în valoare de 11,5 miliarde de dolari. Băncile din Marea Britanie încep, în 21 august, să crească preţul împrumuturilor pentru clienţii cu un istoric îndoielnic al creditelor sau să retragă, pur şi simplu, din piaţă produsele ipotecare.

Banca germană regională Sachsen Landesbank intră în colaps, în data de 28 august.Grupul bancar german IKB DeutscheIndustriebank AG anunţa, în data de 3 septembrie 2007, pierderi de un miliard de dolari, provenite din investiţiile legate de piaţa subprime din Statele Unite.
În 4 septembrie, rata de dobândă la care băncile se împrumutau unele de la altele a crescut la cel mai înalt nivel după decembrie 1998. LIBOR a atins 6,7975%, peste rata dobânzii de referinţă a Băncii Angliei, de 5,75%.

Grupul britanic Northern Rock, specializat în acordarea de credite ipotecare, a solicitat, în 13 septembrie, ajutorul băncii centrale a Marii Britanii. Potrivit Reuters, Northern Rock devenise, până în acel moment, cea mai mare victimă britanică a crizei creditelor ipotecare, declanşată în Statele Unite.

Wall Street a înregistrat prima victimă a crizei în data de 30 octombrie, când preşedintele Merrill Lynch, Stanley O’Neal, a demisionat după ce banca a înregistrat cele mai mari pierderi din istorie - deprecieri ale activelor de 8,4 miliarde de dolari. În aceeaşi zi, indexul S&P 500 închidea pe o scădere de 0,65%.

Preşedintele director general al Citi­group, Charles O. Prince III, a demisionat, în 5 noiembrie, în condiţiile în care grupul financiar anunţa deprecieri ale activelor în valoare de 5,9 miliarde de dolari şi o scădere abruptă a profitului.

Barclays Plc a anunţat, în 16 noiembrie, pierderi contabile legate de expunerea pe piaţa creditului ipotecar american în valoare de 1,3 miliarde lire sterline.

Moneda unică europeană a atins, în 19 noiembrie, un nou nivel-record istoric în raport cu dolarul, pe fondul neliniştilor privind stabilitatea economiei Statelor Unite şi al zvonurilor despre posibilitatea intervenţiei de urgenţă a Fed.

Citigroup Inc vinde, în 26 noiembrie, 4,9% din capital diviziei de investiţii a guvernului din Abu Dhabi pentru 7,5 miliarde dolari. A doua zi după acest anunţ, indicele S&P 500 a urcat cu 1,49%.

> 2008
Fed anunţa, în 22 ianuarie, cea mai importantă reducere a ratei de dobândă de până în acel moment, de 0,75%, pentru a opri “sângerarea” pieţelor. Indicele S&P 500 a pierdut 1,1% imediat după anunţul deciziei Fed. În următoarele zile, preţul aurului a atins un nou nivel-record, iar Fed a mai micşorat rata dobânzii cu încă 0,5%.

16 martie - JP Morgan Chase a cumpărat Bear Stearns, cu 240 milioane de dolari, adică la un preţ de doi dolari pe acţiune, în condiţiile în care, cu doar două zile înainte, o acţiune a băncii de investiţii era cotată la 30 de dolari. Pentru a susţine tranzacţia, Fed a pus la dispoziţia JP Morgan o linie de credit în valoare de 30 miliarde de dolari.

25 iunie - titlurile Barclays Plc, a patra mare bancă britanică, înregistrau cea mai mare creştere de preţ, după ce aceasta a anunţat că vinde acţiuni investitorilor din China, Qatar, Singapore şi Japonia. Mişcarea băncii britanice semnala faptul că pierderile aferente investiţiilor pe piaţa subprime din Statele Unite puneau presiune pe instituţiile financiare europene.

7 iulie
- preţul acţiunilor Fannie Mae şi Freddie Mac - giganţii pieţei ipotecare americane - scade dramatic, după apariţia unui raport de analiză care sugera că acestea ar trebui să-şi majoreze capitalurile.

11 iulie - banca ipotecară IndyMac Bancorp Inc îşi încetează activitatea, la cererea autorităţilor de reglementare federale.

26 iulie - Congresul american aproba, după mai multe luni de amânare, un proiect de salvare a pieţei imobiliare, prin care Trezoreria SUA primea noi puteri pentru a împrumuta sau a investi în Fannie Mae şi Freddie Mac.

7 septembrie - guvernul american preia controlul asupra Fannie Mae şi Freddie Mac, în încercarea de a reduce influenţele peste aşteptări ale acestor instituţii asupra Wall Street.

15 septembrie - Wall Street a intrat în derivă, după ce se anunţa acordul de preluare a Merrill Lynch de către Bank of America, iar Lehman Brothers solicita intrarea sub protecţia legii falimentului. În acelaşi timp, cea mai mare companie de asigurări la nivel mondial - AIG - solicita Rezervei Federale un împrumut pe termen scurt de 40 miliarde de dolari.