Astăzi în istorie, 16 iulie: Dow Jones sparge pragul de 8.000 de puncte

Pe 16 iulie 1997, indicele Dow Jones Industrial Average a închis la 8.038,88 puncte, depășind pentru prima dată în istorie pragul psihologic de 8.000. Wall Street sărbătorea. Trecuseră doar cinci luni de când indicele urcase peste 7.000, iar viteza cu care se acumulau miile de puncte începea să pară nefirească chiar și pentru cei mai optimiști traderi.

Cinci mii de puncte în doi ani și jumătate

Ca să înțelegi anvergura momentului: în noiembrie 1995 Dow-ul abia trecuse de 5.000. În mai puțin de doi ani și jumătate, indicele adăugase încă 3.000 de puncte, o performanță pe care generațiile anterioare de investitori nu o cunoscuseră. Economia americană mergea excelent — șomajul coborâse spre 4,8%, inflația era ținută în frâu, iar Rezerva Federală condusă de Alan Greenspan menținea dobânda de referință la 5,5%, după o singură majorare în martie 1997.

Ce nu știau investitorii atunci era că se aflau la începutul celei mai spectaculoase bule speculative din secolul XX. Greenspan avertizase deja, în decembrie 1996, despre "exuberanța irațională" a piețelor. Nimeni nu l-a ascultat. Banii curgeau spre acțiuni tehnologice, fondurile mutuale atrăgeau sume record de la americanii obișnuiți, iar ideea că bursa poate doar să urce devenise aproape religie. Peste câteva săptămâni, în octombrie 1997, criza asiatică avea să dea primul semnal serios de nervozitate.

Cum a devenit bursa un sport național

Momentul de la mijlocul lui 1997 a marcat trecerea investiției la bursă dintr-o preocupare de nișă într-un fenomen de masă. Tot mai mulți angajați americani își puneau economiile de pensie în planuri 401(k) legate de indici bursieri. Canalele de televiziune financiară transformau cotațiile în spectacol. Dow-ul avea să atingă 9.000 în 1998 și 10.000 în martie 1999, înainte ca bula dot-com să explodeze în 2000 și să șteargă ani de câștiguri.

Lecția care a rămas din acea perioadă nu este că piețele cresc — este cât de repede se poate instala convingerea colectivă că riscul a dispărut. Fiecare prag rotund atins alimenta certitudinea că următorul e garantat. Exact atitudinea care precede corecțiile dureroase.

Pragurile rotunde nu spun nimic despre valoare

Pentru investitorul de azi, fascinația cifrelor rotunde n-a dispărut deloc. Vedem aceleași titluri când indicii ating recorduri, aceeași euforie când o piață "sparge" un nivel simbolic. La noi, entuziasmul apare de fiecare dată când indicele BET al Bursei de Valori București atinge maxime istorice, iar discuția se mută instant de la fundamentele companiilor la nivelul indicelui în sine.

Adevărul incomod e că un prag de 8.000 sau 10.000 nu îți spune nimic despre cât valorează efectiv acțiunile pe care le cumperi. Multiplii de evaluare contează, nu cifra afișată pe ecran. Investitorii care au intrat pe Wall Street în vara lui 1997 mânați doar de titlurile despre recorduri au învățat asta pe pielea lor trei ani mai târziu. Recordul de acum aproape trei decenii rămâne un memento util: euforia e cel mai scump lucru pe care îl poți cumpăra la bursă.