Pe seara zilei de 23 iulie 2015, Amazon a publicat rezultatele pentru al doilea trimestru și a surprins toată Wall Street-ul cu un profit net de 92 de milioane de dolari — acolo unde analiștii se așteptau la o nouă pierdere. Vânzările urcaseră cu 20%, la 23,18 miliarde de dolari. În tranzacționarea de after-hours, acțiunea a sărit aproape 18%, iar a doua zi capitalizarea companiei lui Jeff Bezos ajungea la circa 264 de miliarde de dolari, peste cele aproximativ 233 de miliarde ale Walmart. Cel mai mare retailer fizic din lume era, brusc, mai mic decât un magazin online.
Un retailer care nu voia să facă profit
Mulți investitori priveau Amazon în 2015 cu suspiciune. Compania își reinvestea aproape fiecare dolar în depozite, servere și livrări, iar bilanțul oscila constant între profit mic și pierdere. Bursa americană se afla aproape de maxime istorice, Fed ținea încă dobânda de referință aproape de zero — prima majorare avea să vină abia în decembrie 2015 — iar banii ieftini alimentau apetitul pentru tehnologie. Acțiunea Amazon crescuse deja cu peste 60% în primele șase luni ale anului.
Ceea ce puțini înțeleseseră până în acel trimestru era cât de profitabil devenise segmentul de cloud, Amazon Web Services. Divizia raporta o marjă operațională solidă și o creștere de peste 80% a veniturilor. Practic, afacerea de servere plătea acum expansiunea din comerțul electronic. A fost momentul în care piața a recalculat ce este de fapt Amazon: nu doar un magazin cu marje subțiri, ci o mașinărie de infrastructură digitală.
Momentul în care comerțul s-a mutat definitiv online
Depășirea Walmart nu a fost doar o cifră simbolică. A confirmat un transfer de putere care avea să modeleze un deceniu întreg. Walmart a fost nevoit să cumpere Jet.com în 2016 pentru 3,3 miliarde de dolari și să-și reconstruiască din temelii operațiunea online. Lanțuri istorice precum Sears sau Toys R Us au dispărut. Sintagma "efectul Amazon" a intrat în vocabularul investitorilor pentru a descrie presiunea pe prețuri și marje pe care compania o exercita asupra oricărei industrii în care intra.
Pe termen lung, cei care au cumpărat în acea zi și au rămas au fost răsplătiți copios. Amazon a trecut de un trilion de dolari capitalizare în 2018 și a rămas printre cele mai valoroase companii din lume.
Ce rămâne valabil și pentru un investitor de la BVB
Lecția reală de aici nu este "cumpără tehnologie". Este că piața evaluează adesea greșit companiile care sacrifică profitul de azi pentru poziția de mâine. Ani la rând, Amazon a fost catalogat drept o afacere care "nu face bani", când de fapt construia un avantaj greu de copiat.
La Bursa de Valori București, unde investitorii se uită tradițional la dividend și la profitul net imediat, această mentalitate poate fi un handicap. O companie care reinvestește agresiv și raportează câștiguri modeste nu este automat una slabă. Contează unde se duc banii și dacă acolo se construiește ceva ce concurența nu poate reproduce ușor. Diferența dintre o afacere ieftină și una scumpă se vede rareori în trimestrul curent.
