Jocul dobanzilor va stabili daca fondurile de obligatiuni le vor depasi pe cele monetare

Desi in umbra fondurilor monetare, fondurile mutuale de obligatiuni au fost si pana acum beneficiarele caderii pietelor (inclusiv cele de actiuni) si ale cresterii dobanzilor. Fondurile de obligatiuni si-au triplat activele in ultimele 12 luni, pana la 244 milioane de lei (56,9 milioane de euro), la sfarsitul lunii februarie. Valoarea activelor fondurilor monetare a crescut de 3,5 ori, pana la 436 milioane de lei (101,6 milioane de euro), potrivit ultimului raport al Asociatiei Administratorilor de Fonduri.Situatia s-ar putea inversa, insa, pe parcursul procesului de scadere a dobanzilor, declansat odata cu recastigarea increderii investitorilor straini in urma incheierii acordului cu FMI. „Scaderea dobanzilor, in acest moment, este foarte probabila, chiar daca acesta va fi un proces de durata“, considera Radu Hanga, directorul general al BT Asset Management, care crede, insa, ca „este greu de facut o separare, de a analiza care sunt mai atractive“ (fondurile monetare sau cele de obligatiuni – n.red.). „Oportunitatile de investitii in titluri cu venit fix denominate in lei sunt foarte limitate pe piata romaneasca“, observa Radu Hanga. Totusi, „in functie de structura efectiva a plasamentelor efectuate, la o rata a dobanzii pe piata interbancara in jur de 10–11% pe an, randamentele fondurilor monetare si ale celor de obligatiuni se vor egaliza“, estimeaza Nicolae Albu, director de investitii al Erste Asset Management, care va deveni liderul autoritar al pietei, odata cu preluarea administrarii fondurilor BCR Asset Management, adica a peste 44% din activele tuturor fondurilor. „Sub nivelul de dobanda amintit, fondurile de obligatiuni vor inregistra randamente superioare celor monetare. Fondurile de obligatiuni sunt atractive si in prezent, dar peste cateva trimestre vor straluci in toata splendoarea lor“, mai spune Nicolae Albu.

In prezent, media ROBOR a ratelor dobanzilor la depozitele interbancare variaza intre 13,5% si 13,9%. „Datorita bazei mai largi de clienti pentru fondurile monetare, estimez ca nu va scadea cererea pentru acestea. Datorita atractivitatii randamentelor viitoare ale fondurilor de obligatiuni, in conditiile reducerii dobanzilor, ma astept ca si cererea pentru aceste fonduri sa creasca mai mult in viitorul apropiat“, adauga directorul Erste Asset Management. Anul viitor „ritmul de crestere a fondurilor de obligatiuni ar trebui sa-l intreaca pe cel al fondurilor monetare, deoarece fondurile de obligatiuni isi vor materializa avantajele fata de cele monetare, mai ales in termeni de randament“, completeaza Nicolae Albu. Una dintre explicatiile avantajelor plasamentelor actuale in obligatiuni cu venit fix este aceea ca dobanda platita va continua sa fie mare, chiar daca pe piata monetara a scazut. Cand este indexata cu media ratelor interbancare si calculata trimestrial sau semestrial, dobanda obligatiunilor cu venit variabil poate fi mai mare chiar decat cea a depozitelor in care plaseaza fondurile monetare. Cazul este intalnit, mai ales, la obligatiunile municipale. „Intr-o situatie de scadere a dobanzilor la depozite in urmatoarele trei sau sase luni, investitorul in obligatiuni nu este afectat, cuponul (dobanda – n.red.) ramanand la un nivel superior pietei monetare“, explica Cristian Tudorescu, directorul general al Explore Asset Management. „Piata obligatiunilor devine din ce in ce mai atractiva, iar investitorii pot beneficia de randamente superioare fie prin intermediul unui cont administrat individual, fie printr-un fond de obligatiuni. Acum exista posibilitatea plasarii in obligatiuni la randamente de 15% pana la 19% in lei“, adauga seful singurei societati de administrare dedicate exclusiv conturilor individuale.

Prin urmare, cresterea randamentelor fondurilor de obligatiuni depind foarte mult de portofoliile acestora, atrage atentia Bogdan Bilaus, directorul de investitii al Raiffeisen Asset Management. Fondurile de obligatiuni „investesc in instrumente financiare cu o maturitate medie mai mare decat cea specifica fondurilor monetare, ceea ce inseamna ca, in cazul unor dobanzi in scadere, fondurile de obligatiuni pot reusi sa-si mentina atractivitatea o perioada mai mare de timp, cu conditia sa fi investit in perioada in care dobanzile erau la un nivel ridicat in obligatiuni cu cupon fix, cele variabile ajustandu-se la piata. Daca au active investite pe termen lung inca din perioada in care dobanzile erau in jur de 7–8%, au beneficiat doar marginal de ultima perioada in care dobanzile au atins cote mai ridicate“, spune Bogdan Bilaus.

Pentru a vedea cum se va comporta un anumit fond de obligatiuni, ar fi necesara o cercetare a portofoliului acestuia, adica exact demersul care nu este la indemana investitorilor tipici in aceste fonduri, de obicei mai putin avizati. O solutie partiala ar fi construirea unui portofoliu de format din fonduri monetare si de obligatiuni, dar si aici se pot imagina mai multe retete. „Presupunand un grad de risc asumat redus, ideea este sa se coreleze foarte bine nevoile de lichiditate ale clientului cu asteptarile sale de randament, in contextul evolutiilor macroeconomice corespunzatoare orizontului investitional“, spune Nicolae Albu. Acesta identifica si o solutie de mijloc, intre un portofoliu cu orizont pe termen scurt, construit preponderent cu fonduri monetare, si unul pe termen mediu, cu o pondere mai mare in fondurile de obligatiuni, „intrucat scaderea inevitabila a dobanzilor in urmatoarele luni va reduce randamentele fondurilor monetare si le va readuce, in prim-plan, pe cele de obligatiuni. Solutia necesita cunostinte si timp pentru urmarirea pietei: se poate investi initial mai mult in fonduri monetare, urmand ca, pe masura ce asteptarile privind situatia dobanzilor din piata se materializeaza, sa se faca trecerea spre o alocare mai mare in fondurile de obligatiuni“, avertizeaza directorul Erste Asset Management. Atractivitatea obligatiunilor i-a facut pe managerii tuturor tipurilor de fonduri mutuale sa le aloce resurse importante.

La 28 februarie, valoarea plasamentelor in obligatiuni era de aproape 270 milioane de lei (63 milioane de euro), adica peste 27% din portofoliul agregat la nivelul intregii piete. Caderea pietei de actiuni a facut ca si fondurile dedicate acestora, nu numai cele diversificate, sa acorde mai multe resurse obligatiunilor. Din categoria fondurilor de actiuni, cele mai mari ponderi in obligatiuni le aveau fondurile Aviva Investors Intercapital (39,9%), Raiffeisen Prosper (21,6%) si KD Maximus (19,6%). Si la nivelul fondurilor diversificate, care, in mod normal, isi impart resursele mai ales intre actiuni si obligatiuni, batalia atractivitatii se duce intre depozite bancare si obligatiuni. In aceeasi ordine de idei, trebuie remarcat in final ca, in asteptarea momentului in care putea incepe procesul de scadere a dobanzilor la depozite, insesi fondurile de obligatiuni conteaza mai mult pe acestea. Patru dintre cele noua fonduri de obligatiuni au cele mai multe active plasate in depozite bancare si nu in obligatiuni.