Potrivit calculelor realizate de platforma piatadespaga.ro, proiect lansat şi gestionat de Asociaţia EPAS, valoarea medie a şpăgii plătite de un român este de 206 euro. Cel mai probabil, s-a ajuns la acest nivel pentru că mulţi simt nevoia să scrie aici că au dat mită atunci când suma depăşeşte un anumit nivel şi tind să treacă cu vederea şpăgile mai mici, de ordinul zecilor de lei.

Mulți sociologi consideră că există diferențe regionale și de mediu de rezidență în ceea ce privește mita și există tendința de a considera că acest fenomen se petrece mai rar în Ardeal, Banat ori Bucovina ori în zona rurală, scrie Capital.

 

Conform datelor înregistrate de piatadespaga.ro, cele mai mici şpăgi par a se plăti în judeţele Bihor, Sibiu şi Braşov (între 42 şi 50 de euro), urmate de Galaţi, Prahova şi Brăila (între 51 şi 59 de euro în medie). Dacă pentru primul grup de judeţe explicaţia ar putea fi o conduită mai morală a ardelenilor, pentru cele de la Dunăre situaţia economică proastă ar putea fi responsabilă pentru nivelul mic al mitei plătite. La polul opus se află în general zone cu performanţe economice peste media naţională – judeţul Timiş, pentru care au fost raportate pe site-ul mai sus menţionat şpăgi medii de 304 euro, Constanţa – cu 271 de euro, Mureş –231, Dolj – 225, Bucureşti – 213, Cluj – 203, Covasna – 192 şi Iaşi – 171 de euro. De remarcat că aici avem județe din toate colțurile țării.

 

Sănătatea este, de altfel, domeniul în care românii dau cel mai des şpagă. Potrivit unui sondaj realizat în această toamnă pentru Institutul Aspen România, 62% din concetăţeni spun că sunt nevoiţi să plătească sau să ofere cadouri personalului medical pentru a beneficia de mai multă atenţie. Dintre cei care au făcut plăţi informale în sistemul sanitar, 31% au depăşit suma de 200 de lei, 23% s-au încadrat între 100 şi 200 de lei, iar 46% au achitat sub 100 de lei.

 

Primăriile, administraţiile financiare ori prefecturile sunt locuri în care mita este la ea acasă. De la sume ori cadouri modice pentru obţinerea unui act ceva mai repede ori fără coadă până la sume cu multe zerouri pentru atribuirea de contracte publice sau pentru emiterea unor documente falsificate.

 

Cât despre instituţiile de control, fie că e vorba de OPC, Garda Financiară sau DSV, mulţi antreprenori susţin că vizitele acestora au drept scop principal nu depistarea neregulilor, ci obţinerea unor foloase personale. „Se merge pe principiul «nu ai cum să fii sută la sută în regulă» şi atunci preferi să scapi repede de ei cu o şpagă de câteva sute de lei decât să-ţi stea pe cap ore întregi şi la sfârşit să te trezeşti cu o amendă de mii de lei“, spune Marian Albu, patronul unui depozit de materiale de construcţii din Ilfov.

 

Mita este larg răspândită şi în sistemul de învăţământ. De la înscrierea la o grădiniţă sau o şcoală mai bună (care costă neoficial între 100 şi 200 de euro) şi până la primirea unor note mai bune (care, eventual, să însemne că elevul a scăpat de corigenţă ori repetenţie), totul este de vânzare. Chiar şi ultrasecurizatul examen de bacalaureat se poate lua cu şpagă – celebrele cazuri de fraudă din vara lui 2013, soldate cu arestări şi trimiteri în judecată, sunt, conform unor surse, doar vârful aisbergului. De altfel, potrivit unui sondaj din 2011, 61% din tinerii români recunosc că au dat cel puţin o dată mită cadrelor didactice.

 

Citeşte şi: Cinci idei pentru Black Friday cu happy-end