Bursa zvonurilor îl indică pe Liviu Dragnea ca fiind cel care va ocupa fotoliul de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei. Liderul PSD este cercetat penal în dosarul referendumului, unde este acuzat de folosirea influenţei și a autorităţii funcției în vederea obținerii de foloase pentru partid şi de infracţiuni cu privire la legea electorală.
Trei foşti miniştri în cabinetul Ponta 1, Eduard Hellvig, Ovidiu Silaghi şi Liviu Pop, ar putea fi propuşi şi în noul guvern. Numitorul comun al celor trei este Agenţia Naţională de Integritate, care îi acuză de conflict de interese, incompatibilitate şi venituri nejustificate.
Dan Nica şi Varujan Vosganian, nume vehiculate pentru portofoliile Comunicaţiilor şi Economiei, continuă lista posibililor demnitari penali. Ei sunt anchetaţi de procurorii anticorupţie pentru abuz în serviciu, într-un caz disjuns din dosarul "Poşta Română" în care foştii ministri Tudor Chiuariu şi Zsolt Nagy au fost trimişi în judecată.
Numele lui Vosganian a mai fost pronunţat în dosarul în care procurorii DIICOT îl cercetează pe Ioan Niculae. Un alt nume avansat pentru Ministerul Economiei este Gelu Diaconu, acuzat de abuz în serviciu şi înşelăciune. Potrivit anchetatorilor, în 1996, în calitate de director al Bankcoop Neamţ, ar fi falsificat un contract de credit de 100.000 de dolari.
Alt posibil demnitar suspectat de încălcarea legii este Relu Fenechiu. El ar putea ocupa funcţia de ministru al Transporturilor şi este cercetat de DNA în dosarul "Transformatorul", pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată şi continuată. Fenechiu este acuzat că prin firmele sale a vândut transformatoare şi întreruptoare uzate la preţuri de produse noi către Sucursala de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrice Moldova.
Portofoliul de la Justiţie i-ar putea reveni lui Tudor Chiuariu. Liberalul a fost acuzat de DNA de abuz în serviciu în dosarul Poşta, însă a fost achitat de prima instanţă. Sentinţa nu este însă definitivă. Anchetatorii spun că în calitate de ministru în guvernarea Tăriceanu, ar fi emis un act normativ care ar fi facilitat trecerea unui imobil din patrimoniul de stat în cel privat, iar Poşta Română a fost păgubită cu peste 8 milioane şi jumătate de euro.

