În acțiunea transmisă Curții Europene pentru Drepturile Omului, magistratul arată că decizia unilaterală a CCR nu i-a oferit o cale efectivă de a o contesta, așa cum prevede Convenția Europeană a Drepturilor Omului și nici măcar nu a fost parte din acel conflict inițiat de Executiv la CCR, conflict cu președintele României, care s-a soluționat în favoarea Guvernului și în urma căruia șeful statului a fost nevoit să emită acel decret de revocare.
„Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce priveşte revocarea din funcţia de procuror şef al DNA ca urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronunţată de Curtea Constituţională. Motivele pe care le-am invocat în acţiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituţională a hotărât revocarea din funcţie, deşi, nu am avut calitatea de parte în conflictul soluţionat de instanţa constituţională, nu am fost citată în faţa Curţii Constituţionale şi nu am avut posibilitatea de a avea cel puţin calitatea de "intervenientă" pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea”, se arată într-un răspuns al Laurei Codruţa Kovesi, transmis de biroul de presă al Parchetului General.
