Chiar dacă au existat unele îmbunătăţiri, spun specialiştii KPMG, România suferă în continuare de reglementări slabe în privinţa fondurilor de pensii, un mediu fiscal dificil, iar în legislaţia în vigoare nu se face nicio referire la sectorul de private equity. De asemenea, sistemele de taxe şi juridic în vigoare sunt nefavorabile mediului privat.
Legislaţia în domeniul investiţiilor este vagă, iar companiile şi fondurile de investiţii se confruntă cu un grad ridicat de incertitudine, se arată în studiul KPMG. În aceste condiţii, spun autorii studiului, este esenţial ca autorităţile de la Bucureşti să demonstreze că România, care face parte dintr-o piaţă emergentă şi este un membru relativ nou al Uniunii Europene, este pregătită să facă faţă provocărilor cauzate de criza financiară, precum şi să recupereze o parte din întârzierile din perioada tranziţiei. Acest lucru se poate realiza, în opinia KPMG, promovând politici şi strategii clare, coerente şi durabile pe termen lung, asigurând continuitatea şi transparenţa în abordarea adoptata faţă de investitorii în private equity şi prin alinierea la tendinţa de dezvoltare a mediului fiscal şi juridic european.
Cu toate acestea, în studiul KMPG sunt prezentate şi unele aspecte pozitive. Specialiştii consideră că există un mare potenţial de dezvoltare a investiţiilor private în România, iar proiectele de dezvoltare a infrastructurii ar putea fi una dintre oportunităţi. Ele pot fi parţial finanţate din fonduri de investiţii de tip private equity şi venture capital şi există într-adevăr fonduri mari care se concentrează în special asupra acestui tip de investiţii. Însă, pentru ca ele să fie posibile, autorităţile trebuie să ia câteva măsuri pentru a îmbunătăţi mediul juridic şi fiscal pentru ca România să poată concura mai bine cu partenerii săi europeni ca loc de destinaţie a investiţiilor pentru acest tip de fonduri.
Studiul este realizat de Asociaţia Europeană de Private Equity şi Venture Capital împreună cu departamentul de Servicii Fiscale pentru Fuziuni şi Achiziţii din cadrul KPMG. Sondajul acoperă 27 ţări şi obiectivul său este de a stabili cât de favorabil este sistemul fiscal si juridic în fiecare dintre aceste ţări pentru fondurile de investiţii de capital de risc şi capital privat. Ţările sunt clasificate pe o scară de la 1 la 3, unde 1 este cel mai ridicat punctaj şi 3 cel mai scăzut. Anul acesta, Franţa s-a clasat pe locul întâi, obţinând cel mai mare punctaj, de 1,23, urmată de Irlanda (1,32) şi Belgia (1,33).
Studiul a arătat că diferenţele dintre cele mai favorabile şi cele mai puţin favorabile sisteme juridice şi fiscale din Europa sunt mai mari decât în anii precedenţi. O altă constatare importantă a fost că în timp ce majoritatea statelor membre UE asigură o structură locală adecvată pentru fondurile de investiţii de private equity şi venture capital, atragerea transfrontalieră de fonduri trebuie să facă faţă mai multor bariere.



