Preşedintele Republicii Moldova este ales, conform actualei Constituţii, de către Parlament. Dacă Parlamentul nu reuşeşte, după două voturi consecutive, să-l aleagă pe şeful statului, atunci Legislativul este dizolvat şi sunt convocate alegeri parlamentare anticipate.

Liberalul Mihai Ghimpu a fost desemnat preşedinte interimar al ţării, în calitatea sa de preşedinte al Parlamentului, după ce deputaţii de la Chişinău nu au reuşit anul trecut, după patru încercări, să aleagă un succesor pentru fostul preşedinte Vladimir Voronin.

Alegerea preşedintelui ţării în Parlament a dat naştere unui blocaj politic de durată la Chişinău, astfel încât la 6 iulie 2010 Curtea Constituţională a avizat pozitiv iniţiativa Parlamentului de revizuire a art.78 din Constituţia Republicii Moldova prin referendum constituţional, iar la 7 iulie 2010 Legislativul a adoptat Hotărîrea privind desfăşurarea referendumului republican constituţional, care a fost stabilit pentru data de 5 septembrie 2010.

La referendumul de duminică, primul de acest fel organizat în Republica Moldova, alegătorii urmează să pronunţe în legătură cu modificarea articolului 78 din Constituţie, care propune alegerea prin vot direct a şefului statului, răspunzând la întrebarea: "Sunteţi pentru modificarea Constituţiei care să permită alegerea preşedintelui Republicii Moldova de către întreg poporul?".

Potrivit Comisiei Electorale Centrale, pe teritoriul Republicii Moldova vor fi deschise 2.035 de secţii de votare, iar în afara ţării 79.

Scrutinul de duminică va fi monitorizat de observatori ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, iar Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a spus că "va urmări îndeaproape" scrutinul. De asemenea, vor fi prezenţi 62 de observatori din Comunitatea Statelor Independente (fostele republici sovietice, mai puţin balticele şi Georgia).

Referendumul de duminică va fi organizat şi în România, unde Chişinăul a decis deschiderea a şase secţii de votare. Ambasadorul Republicii Moldova în România, Iurie Reniţă, a precizat, într-un interviu pentru NewsIn, că două dintre cele şase secţii de vot pentru referendumul din 5 septembrie se vor afla la Bucureşti, la sediul Ambasadei şi la Consulat, celelalte urmând a fi deschise la Iaşi, Cluj-Napoca, Galaţi şi Timişoara.

La 18 iunie 2010, Parlamentul a adoptat modificări şi completări în Codul electoral, inclusiv cu privire la referendum, astfel că scrutinul va fi valabil în cazul în care la urne se vor prezenta o treime dintre alegătorii incluşi pe liste (faţă de trei cincimi cum era prevăzut înainte). Şeful statului va putea fi ales prin vot direct dacă majoritatea celor prezenţi la referendum vor dori acest lucru (legislaţia anterioară prevedea că este nevoie de jumătate dintre participanţi).

Foarte probabil populaţia va spune "da" la acest referendum. Nouă din zece alegători vor vota "pentru", au aratat rezultatele unui sondaj dat publicităţii în urmă cu două săptămâni de IMAS Chişinău. Potrivit sondajului, 73% dintre alegătorii R. Moldova susţin că vor participa la referendumul privind modificarea Constituţiei, iar 91% dintre aceştia spun că vor vota "pentru", în timp ce 3% se pronunţă "împotrivă". 6% dintre persoanele care vor merge la vot au spus că nu s-au decis încă.

16 formaţiuni politice de la Chişinău pledează pentru alegerea şefului statului de către popor, alte patru, printre care şi Partidul Comuniştlor, boicotează plebiscitul, iar patru sunt împotriva alegerii prin vot direct a şefului statului.

Urnele se vor deschide duminică la ora locală 7.00 şi se vor închide la 21.00, fiind posibilă şi prelungirea votării cu cel mult două ore, la anumite secţii de votare. Imediat după închiderea urnelor sunt aşteptate rezultatele unor sondaje efectuate la ieşirea de la urne. Comisia Electorală Centrală trebuie să totalizeze voturile în maxim cinci zile.

După desfăşurarea referendumului, rezultatele acestuia urmează a fi confirmate de Curtea Constituţională în termen de zece zile de la primirea actelor de la Comisia Electorală Centrală, iar în cazul că Legea supusă referendumului constituţional este adoptată, aceasta devine lege constituţională şi intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

Rezultatul referendumului de duminică nu va pune capăt automat incertitudinii de pe scena politică de la Chişinău. Alegeri legislative şi prezidenţiale vor avea loc în noiembrie, iar Alianţa Pentru Integrare Europeană, coaliţia celor patru partide prooccidentale aflată la guvernare în Republica Moldova, nu a ajuns la un acord pentru susţinerea unui candidat comun. Liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, fost membru al Partidului Comunist, şi premierul Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat, sunt, potrivit observatorilor, posibili candidaţi la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova.

Din 1990, când a fost instituită funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, legislaţia privind alegerea şefului statului a fost modificată de câteva ori. Iniţial, preşedintele era ales prin vot direct, de către cetăţeni. Din 2000, după o reformă constituţională, Parlamentul desemnează şeful statului.

Funcţia de preşedinte al fostei Republici Sovietice Socialiste Moldoveneşti a fost instituită în 1990 de către Sovietul Suprem. Primul şef al statului astfel ales pentru un un mandat de cinci ani a fost Mircea Snegur, în 1990. Un an mai târziu, Republica Moldova şi-a proclamat independenţa, iar Snegur a fost reales.

La 29 iulie 1994 a fost adoptată o nouă Constituţie, potrivit căreia durata mandatului preşedintelui a fost redusă de la cinci la patru ani. În anul 2000 s-a decis ca şeful statului să fie ales prin vot secret, de către Parlament. Pentru aceasta este nevoie de votul a cel puţin 61 de deputaţi sau a trei cincimi din numărul de legislatori (101).