In anii din urma, statele Uniunii Europene au tins sa reduca fiscalitatea directa, in acelasi timp cu cresterea impozitelor si taxelor indirecte. Relativa stabilitate a monedei europene si presiunea in crestere din partea statelor central si est-europene cu fiscalitate redusa a fortat statele din zona euro sa ia masuri de relaxare fiscala menite sa le creasca competitivitatea.
Tendinte in fiscalitatea UE. Imbatranirea populatiei se traduce prin cheltuieli crescute pentru pensii si sanatate. Pe de alta parte, progresul tehnic inseamna alocatii bugetare mai mari pentru educatie si cercetare. Intre timp, multe state se concentreaza, prin reduceri de taxe, pe cresterea competitivitatii si a atractivitatii pentru capitalul strain. Toate aceste evolutii pun sub presiune modelul economic si social european.
Reducerea fiscalitatii directe in tarile Europei Centrale si de Est a fortat vechile state membre ale Uniunii sa ia in calcul o scadere de taxe. Intre 1990 si 1997, atat impozitele directe, cat si cele indirecte au crescut. Dimpotriva, din 1998, multe state au profitat de venituri bugetare crescute datorita cresterii economice, ceea ce le-a permis sa introduca fie reduceri ale impozitelor pe venit ( Germania , Suedia, Irlanda, Olanda), fie scaderi ale darilor pentru cetatenii cu venituri mici (Franta, Marea Britanie, Olanda).
De ce creste TVA. Sub presiunea unei populatii care imbatraneste rapid si pune sub presiune sistemul de asigurari sociale, Germania a decis sa stabilizeze contributiile sociale si sa echilibreze bugetul public prin reducerea beneficiilor si marirea duratei de lucru. Aceasta se traduce fie prin majorarea taxelor, fie prin scaderea cheltuielilor, fie prin ambele.
1. Bugetul. Germania a incercat, din 1998, sa ajunga la un echilibru bugetar prin majorarea constanta a fiscalitatii indirecte. Taxa pe Valoarea Adaugata a crescut in 1998 si 2003, taxele pentru tutun si automobile au cunoscut si ele majorari. In paralel, incepand cu 2001, impozitele directe au cunoscut o tendinta de scadere. In 2005, coalitia de guvernamant a decis o majorare a TVA de le 16% la 19%, incepand cu ianuarie 2007. Se presupune ca aceasta masura va produce venituri suficiente pentru a finanta o parte din reducerea contributiei pentru somaj, de la 6,5%, la 4,5%.
2. Exporturile. Scaderea fiscalitatii pe munca in paralel cu cresterea TVA are un impact similar cu o devalorizare a monedei. Oricum, beneficiile se materializeaza doar daca majorarea de preturi pentru bunurile importate nu are impact asupra salariilor. Altfel, angajatii tebuie sa suporte reduceri ale puterii de cumparare, sau importatorii trebuie sa-si reduca marjele pentru a absorbi socul.
3. Comertul. Impactul potential asupra comertului are trei aspecte: un impact pozitiv direct prin majorarea importurilor in tarile invecinate; un impact negativ direct din cauza unei scaderi a produsului intern brut in tarile partenere pentru schimburi comerciale; un impact negativ asupra cererii interne din Germania din cauza cresterii preturilor interne si de import. Pentru o reducere estimata de 1,25% a preturilor de productie, cresterea TVA, combinata cu reducerea contributiilor, poate aduce o majorare a PIB in Germania cu 0,5%. In acelasi timp, poate reduce PIB-ul Frantei cu 0,4%, al Italiei cu 0,1%.
4. Distributia costurilor. Impactul asupra comertului depinde de cat de mult din reducerea contributiilor sociale si cresterea preturilor se transfera in marjele angajatorilor. Daca firmele se pot baza pe profituri confortabile si doresc sa pastreze dinamica cererii interne, vor alege sa transfere doar o parte din cresterea taxelor in preturi. Aceasta va limita inflatia si efectul asupra consumului. Totusi, raspunsul Bancii Centrale Europene la potentiala majorare a inflatiei ar putea adauga un efect restrictiv.
Impactul intern. Daca majorarea TVA ar fi fost direct si complet trecuta in preturi, inflatia ar fi crescut cu 1,4%. Oricum, acest lucru nu s-a intamplat. Inflatia anuala s-a majorat cu 1,9% in aprilie, aceasta fiind doar o usoara majorare fata de 1,4% in decembrie.
Efectul pozitiv asteptat asupra exporturilor nu s-a materializat inca (primul trimestru a marcat un declin cu 1,2%). Comertul cu principalii parteneri europeni (Franta si Italia) si-a redus ritmul. Intre timp, consumul gospodariilor s-a redus, asa cum era de asteptat, cu 1,4%, cu un efect evident asupra cresterii economice.
Impactul extern. Efectele majorarii TVA in Germania au fost atent monitorizate in tarile vecine, mai ales in Franta si Italia. Experienta Germaniei a animat dezbaterile interne din Franta si a stat la baza unora dintre temele recentei campanii prezidentiale. Analistii francezi cer un raspuns la schimbarea din tara vecina pentru a preveni o reducere in continuare a schimburilor comerciale. O crestere a nivelului taxei care sa finanteze reducerea contributiilor sociale - la care socialistii se opun, dar care este sustinuta de catre guvernarea de centru-dreapta - nu apare inca in programul guvernului. In Italia, guvernarea de centru-stanga a lui Romano Prodi urmareste o reducere a costurilor cu forta de munca prin acordarea de exceptari fiscale. La inceput, masura trebuia finantata prin cresterea randamentului pentru obligatiunile guvernamentale de la 12,5% la 20%. In final, majorarea veniturilor bugetare s-a produs datorita imbunatatirii colectarii la buget si datorita cresterii economice.
Concluzie. Daca efectul pozitiv asupra exporturilor Germaniei se va materializa, alte state membre ale zonei euro vor fi tentate sa imite strategia. Totusi, daca o astfel de politica va duce la finantarea cresterii competitivitatii companiilor prin reducerea puterii de consum a populatiei, rezultatul va fi egal cu un joc cu suma zero la nivel european agregat, afectand cererea interna, fara a aduce vreun beneficiu comparativ in fata competitorilor din afara Uniunii.
