Miercuri, Banca Naţională a României (BNR) afişase un curs de referinţă de 4,2950 lei/euro.
Leul s-a apreciat în primele tranzacţii de la 4,28 la 4,25 lei/euro, pentru ca începând din jurul orei 11:30 tendinţa să se inverseze. La 13:35, euro era cotat cu 4,2645-4,2685 lei.
"Sunt posibile şi marcări de profit, dar trendul (de apreciere a monedelor din regiune n.r.) a venit după intervenţiile - cel puţin verbale - din Polonia. Leul s-a apreciat şi el pe acest trend regional, dar pentru ca aprecierea să fie mai mare, trebuie ca tendinţa să se confirme", a declarat, pentru NewsIn, dealerul şef al Băncii Transilvania, Ioan Bîrle.
Monedele din regiune au intrat şi ele pe o pantă de apreciere. Zlotul a câştigat teren joi dimineaţă de la 4,78 la 4,683 unităţi/euro, nivel în jurul căruia a fluctuat ulterior, în timp de forintul s-a întărit de la 302,9 la sub 300 forinţi/euro, pentru a reveni apoi uşor peste acest prag.
Faţă de dolarul american, cursul de referinţă publicat joi de BNR indică o apreciere a leului cu aproape 5 bani (1,4%), până la 3,3657 lei/dolar, faţă de nivelul de miercuri, de 3,4146 lei/dolar.
Pe pieţele internaţionale, moneda americană s-a depreciat de la 1,259 a 1,267 dolari/euro. La 13:35, ora României, euro era cotat la 1,2665 dolari.
Banca Naţională a României a afişat, în prima parte a zilei de joi, un nivel mediu al dobânzii la depozitele atrase (ROBID) pentru o zi (overnight) de 13,39% pe an, în creştere faţă de cel din şedinţa anterioară, de 12,69% pe an, iar pentru depozitele overnight plasate (ROBOR), dobânda a urcat la 14,36% pe an, de la nivelul de miercuri, de 13,54%.
Pe piaţa monetară, dobânzile la depozitele pentru o zi de tip overnight se menţin la 13-14% pe an, în apropiere de dobânda percepută de BNR la facilitatea de credit (lombard), de 14% pe an.
"Dobânzile au fost pe uşoară scădere, dar au revenit în apropiere de 14%. Mai sunt ajustări pre final de rezervă", a menţionat Bîrle.
La scadenţe mai mari, de peste o săptămână, dobânzile au rămas sus, la 14-16% pe an, pe fondul cererii de lichidităţi din partea unor jucători cu poziţii lungi deschise.
"Există lichiditate în piaţa interbancară, dar şi mult mai multă prudenţă faţă de acum şase luni, spre exemplu. Toţi preferă să aibă mai degrabă exces de lichiditate pe final de rezervă (din 23 ale lunii n.r.) decât lipsă de lichiditate", a explicat Bărle.
Sursa: NewsIn



