Pe piata a intrat recent producatorul israelian de lactate Tnuva, prima firma straina care a realizat un proiect greenfield in industria de profil. Alte doua firme grecesti, Tyrom si Olympos, dar si societatea germana Meggle au anuntat ca intentioneaza sa investeasca pe piata locala prin intermediul unor proiecte greenfield, spre deosebire de companii multinationale precum Friesland si Hochland, care au recurs la achizitionarea unor firme locale.
Valoarea fondurilor alocate, incepand cu anul 2005, pentru modernizarea fabricilor se ridica la peste 300 milioane de euro, conform evaluarilor din piata, o mare parte din sume reprezentand fonduri europene. Industria lactatelor va beneficia in continuare de astfel de resurse de finantare, in conditiile in care UE a acordat Romaniei o perioada de tranzitie de trei ani, perioada suficienta pentru companiile mici sa se puna la punct. Daca anul trecut piata lactatelor din Romania a fost estimata la circa 800 milioane de euro, pentru 2007, prognozele se ridica la aproximativ un miliard de
euro, fara includerea pietei libere, care nu intra in circuitul fabricilor de procesare, valoare care ar putea fi atinsa pe fondul diversificarii ofertei, dar si a cresterii puterii de cumparare a populatiei.
"Piata lactatelor va creste considerabil, poate chiar se va dubla, in urmatorii patru-cinci ani, datorita cresterii puterii de cumparare a romanilor, a investitiilor, precum si a eliminarii economiei subterane din aceasta industrie", a declarat pentru Business Standard Valeriu Steriu, presedintele Asociatiei Patronale din Industria Laptelui (APRIL).
Pe de alta parte, Gertrand de Boer, directorul general al Friesland Foods Romania, se asteapta ca peste cinci ani piata lactatelor din Romania sa fie mult mai mare, segmentata clar in produse ieftine si premium. In ceea ce priveste jucatorii noi, acestia afirma ca promovarea unor produse de nisa ar putea constitui o sansa pentru impunerea pe piata.
Si Jaques Ponty, directorul general al Danone Romania, este de acord ca piata romaneasca a lactatelor este destul de dinamica si ca Romania ar putea patrunde pe piata externa, cu conditia ca sectorul sa fie sustinut de catre stat, in sensul promovarii unei politici stabile de subventionare a agriculturii, precum si a simplificarii procedurilor administrative. In ciuda perspectivelor incurajatoare de dezvoltare ale sectorului, procesatorii romani se confrunta cu o mare problema: lipsa materiei prime. Principala problema a acestora in prezent constituie lipsa materiei prime, deoarece Romania nu are suficient lapte conform standardelor impuse de Uniunea Europeana. Asa se si explica de ce in ultima vreme au crescut importurile de lapte, in special in partea de vest a tarii, pe relatia cu Ungaria.
Conform presedintelui APRIL, aproximativ 85% din laptele produs in Romania nu este conform cu normele europene, astfel incat marii producatori sunt obligati sa recurga la importuri de materie prima, pentru a putea exporta produse lactate. Un astfel de exemplu este Friesland Foods, care a apelat deja la importuri. Directorul general al companiei afirma ca Romania risca sa devina un importator foarte mare de lapte si produse agricole, din cauza preturilor autohtone foarte mari.
"Inainte de aderare, noi (Friesland Foods Romania - n.r.) nu voiam sa importam materie prima, si aici ma refer la lapte, dar pur si simplu am fost nevoiti sa importam circa 10% din laptele pe care-l prelucram, deoarece Romania nu are suficient lapte conform standardelor impuse de UE", a declarat De Boer.
Cea mai mare parte a fabricilor se aprovizioneaza insa cu lapte furnizat de fermierii locali, cu care au incheiat parteneriate, cum se intampla in cazul LaDorna, insa exista si producatori care au investit in ferme proprii. Un astfel de exemplu este firma israeliana Tnuva, care a inceput in luna iunie productia in fabrica din Popesti-Leordeni, un proiect greenfield in care firma a investit 55 milioane de euro. Suma include si fondurile alocate pentru modernizarea unei ferme de bovine langa Bucuresti, care furnizeaza circa o treime din materia prima necesara companiei, restul cantitatilor fiind obtinute de la fermierii locali. Pentru inceput, compania a lansat pe piata romaneasca smantana, iaurt si sana, toate produse proaspete, sub brandul Tnuva.
cota negociata cu UE este prea mica fata de potentialul de productie al tarii, considera producatorii. Romania a negociat o cota de lapte de 3,2 miliarde litri de lapte, in timp ce productia se ridica la circa cinci miliarde de litri pe an, spune directorul general al Danone Romania, Jacques Ponty.
Ca volum, din cei 3,2 miliarde de litri, o cantitate de 1,8 miliarde reprezinta vanzarile neoficiale, iar restul de 1,4 miliarde de litri constituie laptele industrializat.
Daca se depaseste cantitatea negociata cu UE, Romania va fi penalizata si va plati o taxa de 278,3 de euro pentru fiecare tona de lapte realizata peste cota. In egala masura, in cazul in care cantitatea de lapte produsa este mai mica decat cea repartizata, Romaniei i se va diminua cota pentru urmatorii ani.
Pana in prezent, peste 860.000 de producatori au solicitat Ministerului Agriculturii alocarea de cote pentru vanzarea directa a unei cantitati de peste doua milioane de tone de lapte si aproximativ 250.000 de fermieri pentru livrarea la fabrica a unei cantitati de peste un milion de tone de lapte, potrivit datelor din piata. De asemenea, un numar de 632 de producatori au solicitat o cota de aproximativ 200.000 de tone pentru realizarea de noi investitii, fara de care nu au nicio sansa sa reziste pe piata.
"Pana in 2010, termenul perioadei de tranzitie convenit cu UE, aproximativ un sfert dintre micii producatori risca sa dispara de pe piata: fie din cauza insatisfactiilor financiare, fie ca vor fi cumparati sau absorbiti de marile concerne", declara Steriu, care adauga ca peste 70% din laptele obtinut in Romania provine de la ferme cu doua-trei vaci. Si Ioan Balan, vicepresedintele APRIL, afirma ca exista pericolul ca o mare parte dintre producatorii locali sa fie eliminati de pe piata in perioada urmatoare. El apreciaza ca in Romania exista aproximativ 1,2 milioane de producatori de lapte, dintre care aproximativ 98% practica o agricultura de subzistenta. "In Olanda exista 30.000 de producatori de lapte, cati avem noi in judetul Cluj, de exemplu. Treptat, acesti producatori vor fi eliminati de pe piata, pentru ca tendinta este de asociere in grupuri de producatori. La inceputul anului 2010, probabil, vom avea cel mult 800.000 de producatori", spune Balan.
Exista insa si un fenomen de care trebuie sa se tina seama si care vizeaza laptele produs de micii fermieri, care este vandut in mare parte pe piata libera, fara respectarea normelor sanitar-veterinare in vigoare.
Producatorii se asteapta in urmatorii cinci ani la o crestere a consumului de lapte cu circa 50%, dupa cum afirma managerul general al Friesland Foods Romania, Gertrand de Boer.
De altfel, laptele de consum detine, in continuare, cea mai mare pondere in preferintele consumatorului roman.
In ceea ce priveste cererea de produse lactate de pe piata, evolutia cea mai spectaculoasa s-a constatat la iaurturile de fructe. Astfel, daca pana in 2000 acest produs nu a avut mare succes, dupa aceea s-a inregistrat o crestere constanta de 10%-12% in fiecare an, tendinta pastrandu-se pana in prezent, precizeaza Steriu. Cu toate ca in ultima perioada s-a majorat consumul de lactate, de la 3,4 la sapte kilograme anual pe cap de locuitor, acesta este mult sub media europeana, de 20-30 de kilograme. In Bulgaria, consumul mediu anual ajunge la circa 14 kilograme pe cap de locuitor, in Cehia la 16 kilograme, in Franta la 33 de kilograme, iar in Ungaria la 17 kilograme.
A crescut, de asemenea, si cantitatea de lapte procesat. Potrivit Institutului National de Statistica (INS), in primele cinci luni ale acestui an, cantitatea livrata la fabricii a crescut cu 33.565 tone fata de perioada similara din 2006, iar productia de unt a crescut cu 202 tone (7,2%). De asemenea, productia de branzeturi a inregistrat o majorare cu 2.203 tone (8,9%), cu precadere pe seama cantitatii de branza obtinuta exclusiv din lapte de vaca ce detine o pondere de 91,5% din productia totala pe acest segment. Si productia de smantana de consum a avut o tendinta ascendenta, fiind inregistrata o crestere cu 2.765 tone (17,6 %), in timp ce laptele de consum a crescut cu 2.545 tone, respectiv 3,2 %. Anul trecut, productia de lapte din Romania a crescut cu 6,6% in 2006 fata de 2005, de la 60,6 milioane de hectolitri la 64,6 milioane de hectolitri, dintre care 58,3 milioane de hectolitri reprezinta lapte de vaca si de bivolita, potrivit INS.
Producatori
Grupul Friesland Foods Romania, care include companiile Napolact, SCIL Targu Mures si Friesland Romania, este principalul producator de lactate, detinand o cota valorica de 20% pe piata interna. Friesland Foods Romania este filiala locala a grupului olandez Friesland Foods. In primul semestru al acestui an, afacerile din Romania ale Friesland Foods au atins 63 milioane de euro, cu 16% mai mult decat in perioada similiara a anului trecut. Grupul estimeaza in 2007 o cifra de afaceri de peste 120 milioane de euro, comparativ cu 107 milioane de euro in 2006.
Danone Romania, filiala producatorului francez de lactate Danone, detine o cota de circa 50% din totalul vanzarilor de iaurturi din Romania. Compania detine o unitate de productie in apropiere de Bucuresti, iar aprovizionarea cu materie prima se face de la fermierii locali, cu care au fost incheiate parteneriate. Anul trecut, firma a inregistrat o cifra de afaceri de 305,6 milioane de lei (aproximativ 86,7 milioane de euro), cu 20% mai mare decat in anul precedent, potrivit datelor oficiale ale companiei.
Hochland este principalul jucator la categoria branzeturi. Potrivit datelor din piata, brandul Hochland are o notorietate de 80% in randul consumatorilor, iar cota de piata a companiei pe segmentele pe care este prezenta variaza intre 30% si 80%. Firma a obtinut, anul trecut, o cifra de afaceri de 43 milioane de euro, cu 20% mai mare fata de anul precedent.
Grupul LaDorna, controlat de omul de afaceri Jean Valvis, opereaza in industria alimentara din 1998, avand activitati cu predilectie in sectorul produselor lactate, dar cu extindere si in agribusiness. Firma, care detine o retea de ferme ecologice, in urma incheierii de parteneriate cu fermieri din zona Suceava, este prezenta pe piata interna, dar si la export, a carui pondere va creste semificativ in urmatorii ani. LaDorna a inregistrat in 2006 o cifra de afaceri de 35,6 milioane de euro, fata de circa 30,2 milioane de euro in anul precedent.
Albalact produce brandurile Zuzu si Fulga si este detinuta de oamenii de afaceri Raul si Petru Ciurtin. In primul trimestru al acestui an, Albalact a obtinut o cifra de afaceri de 11,46 milioane de euro, cu 215% mai mare fata de aceeasi perioada din anul precedent. Anul trecut, compania a inregistrat o cifra de afaceri de 29 milioane de euro, cu 65% mai mare decat in 2005.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
