De ce credeti ca s-au introdus aceste pensii private obligatorii?
Pentru ca sunt un model al Bancii Mondiale, o gaselnita incercata doar in tari in tranzitie, cum ar fi Polonia, care a urmat acest model. Si acolo este la inceput si nu se poate spune ca are succes. De altfel, sistemul s-a incercat in multe alte tari in tranzitie, dar nu toate l-au acceptat. In mod firesc, pensiile private sunt facultative, nu trebuie sa oblige pe nimeni sa-si ia din contributiile actuale catre stat ca sa le mute inspre privat. Trebuia facut un sistem care sa se duca alternativ catre pensiile private. In momentul acesta, sistemul ofera o deducere de 200 de euro, care este mica, nu acopera prima anuala. Cu aceste pensii private obligatorii se creeaza un deficit la bugetul de pensii, public (de stat) care este undeva la 0,8 - 1% din PIB pentru fiecare an. Acest deficit trebuie acoperit din alte surse. Dupa parerea mea, este o aberatie sa faci pensii private obligatorii. Ar trebui sa fie facultative. Populatia, daca vrea sa economiseasca in pensii private, are instrumentul care este deja functional, pensiile facultative.
Exista o garantie a acestor pensii private obligatorii?
Nu am nicio garantie ca, odata pusi la privat, acei bani vor da randamentul pe care-l astept. Tot ce mi se garanteaza este, conform legii, 92% din suma depusa. Or, aceasta nu acopera nici macar inflatia. Ar trebui sa se garanteze indexarea prin inflatie a sumei depuse. Daca cresterea nominala a pensiilor cu 40% ofera niste bani in plus, din aceste contributii obligatorii private nu castiga decat cativa mari intermediari financiari, carora le ofera niste bani de investit. In unele tari, cum ar fi Germania, sunt obligatorii doar in anumite cazuri. Este vorba despre pensiile obligatorii ocupationale. Adica, cei din siderurgie au pensii pentru siderurgisti. Au o alta conotatie si o alta valoare, care variaza de la ocupatie la ocupatie.
Ce ar trebui facut?
Ar trebui marit gradul de garantare. Sa se garanteze macar indexarea cu inflatia contributiilor. Cum sa spun, Fondul de stat de pensii nu poate sa dea faliment, pentru ca se imprumuta statul si tot finanteaza pensii. Pe cand fondurile private pot da faliment. Atunci te trezesti ca ai contribuit 30 de ani la o pensie privata obligatorie care a dat faliment. Exista riscuri. Plus ca ar trebui garantata macar dobanda anuala la titlul de stat. Adica, ma obligi sa pun bani in ceva care poate sa dea faliment. Garanteaza-mi macar randamentul minim de pe piata. Practic, fondul de stat garanteaza o anumita suma la sfarsit, pe cand pensiile obligatorii private iti spun cat o sa iei, dar s-ar putea sa te trezesti ca nu mai iei nimic, pentru ca firmele unde mi se duc banii au dat faliment. Tu, ca stat, imi iei fortat din bani, ca sa-i dai la niste privati.
Mai sunt si cresterile de cheltuieli bugetare. Exista surse pentru a fi acoperite?
Intr-adevar, vor mai urma cresteri de cheltuieli bugetare. Se intentioneaza cresterea salariului minim. Vor fi tot felul de cresteri justificate. Dar de unde iei banii? Nu te poti baza pe cresterea economica. Trebuie sa ai siguranta unei surse de finantare pentru cheltuilei. Cum? Prin renuntarea la alte cheltuieli. Alt mod sigur este sa te imprumuti, dar nu s-a vorbit, pana acum, de cresterea datoriei publice.
Ce cheltuieli ar putea fi reduse?
Ar trebui sa se formeze o comisie independenta de experti care sa faca un audit al cheltuielilor bugetare, publice. Nu s-a format. Firmele sunt obligate sa-si faca audit o data la cativa ani. Guvernului, de 18 ani, nu i-a facut nimeni niciun audit. Deci, pe ce cheltuieste Guvernul banii? In baza acestui audit s-ar putea reduce acele cheltuieli in exces. Cresterea veniturilor in absenta schimbarii politicilor fiscale este limitata, iar cresterea economica nu poate asigura redistribuire catre toate necesitatile noi care apar.
Dar cursul, ce directie va urma, pana la finele anului?
Mi se pare supraapreciat cursul, iar 3,1 lei si ceva nu reflecta nivelul de echilibru, ci doar speculatii. Ar trebui sa fie mai aproape de ceea ce a fost acum cativa ani. Diferenta intre economia romaneasca si economiile UE nu e de 15%, cu cat s-a apreciat cursul de la inceputul anului. Cresterea economica a Romaniei a fost de 6%, in UE - de 2%. Deci, diferenta de ritm de crestere a fost de 4%. Cursul ar trebui sa se aprecize, sa reflecte acel raport dintre cresterile economice, in mod firesc. Cu toate acestea, cursul este facut, intr-o masura tot mai mare, pe pietele externe sau de jucatori externi si nu mai are legatura cu realitatile fundamentale ale economiei romanesti. De la inceputul anului, cresterea a fost usor sub asteptari, iar deficitul comercial s-a adancit mult. Si cu deficitul bugetar sunt probleme. In mod normal, cand iei astfel de masuri, se adanceste. Totodata, investitiile straine sunt mai putine decat erau anul trecut pe vremea asta, au scazut cam cu 30%, din datele BNR. Toate acestea nu-ti justifica o apreciere de 15% a cursului.
In ce masura este justificata aceasta apreciere a cursului?
Aprecierea de curs o justifica speculatorii straini, diferenta dintre dobanzi, faptul ca banci din strainatate au emis obligatiuni in lei, ca fonduri de investitii in strainatate au cumparat aceste obligatiuni in lei. Aprecierea leului se autoalimenteaza. Dar nu sunt justificate fundamentele economice. In orice tara in care distanta intre curs si fundamentele ecomomice a fost mare, cursul nu a putut sa stea acolo multa vreme.
Cred ca va fi o corectie semnificativa de curs, dar, cand se va intampla, depinde de speculatorii straini si de evolutiile altor piete din zona, pentru ca nu ne privesc pe noi “la pachet”. Si in Slovacia, si in Rusia cursul s-a apreciat mult de la inceputul anului. Oricum, este o volatilitate mare pe aceasta piata.
Dar deficitul comercial?
Este cronic. Structura comertului nostru exterior s-a modificat in ultimii 11 ani cu numai 18%, ceea ce este foarte putin. In alte tari, cum este Ungaria, s-a modificat cu 60%, in aceeasi perioada. Volumul comertului este foarte mare comparativ cu acum 11 ani, dar nu si performantele in comert. Comercializam mai mult, dar nu mai bine. Structura cresterii e bazata pe importuri la noi. Cata vreme ramanem in aceasta structura, deficitul va continua sa se adanceasca. Nu se poate spune ca economia este mai performanta.
Ce s-a schimbat imediat dupa aderare?
Este o exuberanta dupa aderare care a determinat o crestere a investitiilor speculative. Dar aceasta crestere nu a fost determinata in mod special de aderare. Sigurul lucru care s-a schimbat semnificativ este coerenta politicii publice. Pana la momentul integrarii, ne era frica de mustrarile de la Fondul Monetar, acum nu ne mai este frica. Cel mai bine merg constructiile, considerate sectorul cel mai dinamic al economiei. Dar constructiile stimuleaza foarte mult importurile. Utilajele sunt de import, toate materialele de finisaj sunt de import.
Pe de alta parte, sunt multe lucruri afectate de respectarea standardelor comunitare. Este posibil ca o parte din cresterea importurilor sa fi fost determinata si de faptul ca producatorii locali nu au mai putut deservi piata locala, care a devenit parte a pietei unice europene. Astfel, in timp ce ei au inceput sa se conformeze la aceste standarde, altcineva le-a luat cota de piata.
Curriculum Vitae:
- Varsta: 32 de ani
- Nationalitate: romana
- Este profesor - doctor in economie, absolvent al unor universitati din Romania
- In 1998 a obtinut MBA la “School of Business, Stockholm University”
Cariera:
- Mai-septembrie 2004: cercetator la “Industrial Research Investment Monitoring Project”, in Spania
- Martie 2002-ianuarie 2004: coordonarea activitatilor in cadrul programului privind competitivitatea la Societatea Romana de Economie din Bucuresti
- Octombrie 2001-ianuarie 2004: conferentiar la Univestitatea Romano-Amaricana, Facultatea de Studii Economice si Integrare Europeana, Bucuresti
- Mai-septembrie 2000: analist in cadrul Institutului de Economie si Afaceri - Analiza macroeconomica, prognoza in domeniul bancar
- Functia detinuta in prezent: director executiv Grupul de Economie Aplicata, Bucuresti.
- “Fondul de stat de pensii nu poate sa dea faliment, pentru ca se imprumuta statul si tot finanteaza pensii. Pe cand fondurile private pot da faliment. Liviu Voinea director executiv GEA
- “In mod firesc, pensiile private sunt facultative, nu trebuie sa oblige pe nimeni sa-si ia din contributiile actuale catre stat, ca sa le mute inspre privat Liviu Voinea director executiv GEA
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
