Potrivit statisticilor aeroportului, de la începutul anului, primele cinci companii aeriene care au adus un număr mare de pasageri sunt TAROM (România), Lufthansa (Germania), KLM (Olanda), Air France (Franţa) şi easyJet (Marea Britanie), primele patru fiind companii de linie regulată.

După primele opt luni ale anului, cifra de afaceri a Aeroportului Internaţional Henri Coandă a fost de circa 200 milioane de lei (circa 47,3 milioane de euro), cu aproximativ 5% mai mare decât cea realizată în aceeaşi perioadă a anului 2008. Creşterea veniturilor a venit pe fondul scăderii uşoare a numărului de pasageri.

Oficialii aeroportului au declarat pentru Business Standard că, în primele opt luni din 2009, numărul pasagerilor a scăzut cu 13%, până la aproape trei milioane, comparativ cu perioada similară a anului trecut, în timp ce numărul de mişcări de aeronave a fost de 48.466, cu 3% mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă din 2008. În consecinţă, anul acesta, traficul de pasageri pe aeronavă a scăzut uşor.

Trei companii străine interesate de România

“Scăderea numărului de pasageri a fost determinată de criza economică mondială, care a afectat evoluţia traficului, tendinţă înregistrată pe plan internaţional.

AIHCB deţine un important segment de trafic business, de aproximativ 40%, în această perioadă înregistrându-se o tendinţă de migrare a pasagerilor business de la cursele de linie regulată către cele low-cost, în vederea reducerii costurilor cu transportul”, au spus oficialii aeroportului. Cu toate acestea, România pare o investiţie interesantă, în continuare, pentru operatori aerieni.

“După Forumul Mondial Routes, din luna septembrie, care are ca principal obiectiv dezvoltarea de noi rute aeriene, mai multe companii şi-au manifestat interesul de a opera pe AIHCB. Este vorba despre Air Baltic (compania naţională a Letoniei), Norwegian Air Shuttle (compania naţională norvegiană) sau Athens Airways (companie privată din Grecia)”, au explicat sursele citate.

Potrivit analiştilor din piaţă, România este considerată o ţară atractivă pentru transportatorii aerieni, care văd potenţial de creştere, mai ales că piaţa nu a ajuns încă la maturitate.

În aceste condiţii, aceştia spun că, deşi veniturile companiilor aeriene sunt afectate de criză, totuşi societăţile regândesc strategii care să le permită un control eficient al costurilor şi intrarea în pieţe unde abia acum începe să se definească foarte clar comportamentul consumatorului de călătorii.

Alte surse de creştere decât tariful

”Pentru realizarea obiectivului de menţinere a veniturilor şi pentru a suplini scăderea traficului resimţită de întreaga industrie aeronautică în actualul context nefavorabil, determinat de criza economică mondială, AIHCB a luat măsuri pentru creşterea veniturilor comerciale, non-aeronautice”, au mai declarat oficialii aeroportului. În decursul acestui an, principalele investiţii din aeroport au vizat, printre altele, modernizarea aerogării. Lucrările vor continua şi în 2010, când investiţiile vor fi direcţionate către extinderea Aerogării Plecări Internaţionale, amenajarea Aerogării Sosiri Internaţionale. Guvernul a aprobat recent fuziunea aeroporturilor Otopeni şi Băneasa, după ce acordul pentru această fuziune a fost dat de adunările generale ale celor două aeroporturi, la finele lui septembrie. În urma fuziunii va fi înfiinţată Compania Naţională “Aeroporturi Bucureşti”, la care Ministerul va deţine 80% din acţiuni, iar Fondul Proprietatea, 20%.