Bancherii, al caror business este afectat de cresterea mai accelerata a creditelor neperformante si cu solvabilitate apropiata de pragul minim, se vor concentra mai degraba pe atragerea de depozite, cum au procedat in ultimele luni, insa cei care dispun de fonduri isi vor creste cota pe credite, de aceasta data mult mai precaut. “Este clar ca sunt resurse mai multe la dispozitie, dupa decizia BNR privind scaderea la zero a RMO pentru pasivele in valuta cu scadenta reziduala de peste doi ani. La nivelul intregului sistem este vorba despre 700-800 mil. euro. In trei-patru luni, impactul va fi mult mai mare. Ma astept ca bancile-mama sa impinga termenele astfel incat creditele acordate sa aiba scadente de peste doi ani. Cred ca aceste fonduri se vor duce in creditare, in mare parte”, estimeaza Ionut Dumitru, analist-sef Raiffeisen Bank Romania. Bancherii afirma ca inca din luna martie s-a simtit o usoara revigorare a creditarii si, implicit, o crestere a veniturilor, comprimate in ultimele luni, pe fondul incetinirii economiei. Expertii pietei financiare au observat in ultima luna o relaxare a presiunii pe dobanzile la disponibilitati, care va avea ca efect si o relaxare a dobanzilor la credite.
Randamentele duble la depozite, comparativ cu rata inflatiei, s-ar putea plafona in cazul majoritatii bancilor. Miscarea de taiere a dobanzilor la depozite era anticipata de piata, in conditiile in care bancile nu puteau sa plateasca pe termen lung randamente ridicate la depozite, de vreme ce veniturile din creditare aproape bateau pasul pe loc. Pe de-o parte bancile care au intrat in cursa dobanzilor au nevoie sa-si echilibreze raportul credite/depozite, iar pe de alta parte, de resurse pentru continuarea creditarii. Si in piata creditelor, bancile incep sa taie din dobanzi, insa semnalele vor fi mai evidente in urmatoarele luni. Cei care au rate calculate in functie de EURIBOR, platesc mai putin la ratele lunare, odata cu scaderea indicelui. Pe segmentul companiilor, nu este asteptata o detensionare imediata a situatiei creditarii, iar primele semnale pozitive, de revigorare a acestui segment, vor veni cel mai devreme la finalul anului.
Stimulul dat bancherilor de catre BNR, de a-si majora scadenta la finantarile atrase de la bancile-mama, ar putea aduce in timp in piata relaxarea imprumuturilor ipotecare, pe termen lung. Cererea pentru credite ipotecare a scazut cu peste 50% in primul trimestru din 2009 fata de mijlocul anului trecut, dar bancherii nu mai aproba decat o mica parte dintre dosarele de credit. Creditele noi nu mai acopera rambursarile lunare, in conditiile in care in anii trecuti ipotecarele romanilor cresteau, in ritm anual, cu peste 60%. Motorul scaderii a fost pretul de pe piata imobiliara, incertitudinea ridicata, dar si costurile unui credit in conditiile in care leul a pierdut mai mult de 20% in fata euro. Creditele accesate de romani pentru cumpararea de locuinte au suferit in luna februarie prima contractie de anul acesta, de 1,43% comparativ cu luna ianuarie, mai redusa in amplitudine comparativ cu scaderea in premiera din iulie 2008, de 2%. Soldul creditelor pentru locuinte s a cifrat, in februarie, la 5,15 mld. euro, in conditiile in care totalul imprumuturilor accesate de populatie si companii se cifra la 48,5 mld. euro. Exprimat in euro, soldul creditelor a inregistrat in februarie o usoara contractie, de 0,08%, comparativ cu ianuarie. Romanii prefera in continuare imprumuturile in monede straine, creditele in valuta atrase se cifreaza la putin peste 28 mld. euro, iar leul se mentine in top la capitolul depozite. Populatia si companiile isi impart felia finantarilor in cote aproximativ egale. Bucurestiul se situeaza pe primul loc in topul localitatilor, in functie de valoarea finantarilor atrase, cu un total de 17 mld. euro, fiind urmati, la mare distanta de firmele si populatia din Cluj, Constanta si Timis. Bucurestenii sunt si cei mai mari restantiei, dupa volumul restantelor, daca insa calculam dupa ponderea restantelor in credite, pe primele trei locuri se claseaza Salaj, Ialomita si Bistrita-Nasaud, cu peste 4%.
Restantele populatiei mai mari de 30 de zile au inregistrat, in premiera, un salt de 18% in februarie, ajungand la 308 mil. euro, iar bancherii stau acum cu ochii pe creditele fara garantii acordate populatiei. Creditele fara garantii reprezinta cam jumatate din totalul imprumuturilor accesate de romani pentru consum, de 17,75 mld. euro. Leul este moneda la care se inregistreaza cele mai mari restante. “Ma astept sa se deterioreze in continuare climatul, iar bancile vor continua sa constituie provizioane. Principala grija a bancherilor sunt restantele la creditele de consum fara garantie, fiind dificil de estimat cat vor reusi sa recupereze”, a declarat Dan Pascariu, presedintele Consiliului de Supraveghere al UniCredit Tiriac Bank. Goana dupa cota de piata a unor banci demonstreaza acum, in criza, ca tactica abordata anii trecuti, cand setea de bani a romanilor ii impingea la acordarea de credite in crestere anuala de peste 60%, a fost una gresita. Daca in luna ianuarie, 60% din creditele acordate romanilor puteau fi considerate “curate”, ponderea este in scadere in februarie, la 59%. Bancherii sunt ingrijorati de vreme ce creditele incluse in categoria pierdere si indoielnic ocupa o pondere de 8,43% in totalul imprumuturilor, fata de 7,61% in ianuarie. Bancile vor putea scadea nivelul provizioanelor constituite pentru creditele clasificate in categoria “pierdere”, reprezentand restante de peste 90 de zile sau imprumuturi pentru care s-au initiat proceduri judiciare, cu maximum 25% din valoarea garantiilor.
