Companiile petroliere British Petroleum (BP) si Royal Dutch Shell au semnat contracte de prospectiuni cu Ucraina, iar compania Total pariaza pe Romania. Compania austriaca OMV (proprietara celei mai mari companii petroliere din Romania, Petrom) a semnat deja un contract cu un consortiu format din Naftogaz Ukrainy si Chornomornaftogaz pentru a participa impreuna la licitatia pentru concesionarea respectivei suprafete.
Presiuni. Recentele evenimente din Caucaz maresc miza pe care o urmareste Kievul, intarind aspectele securitatii sale energetice. Recentul conflict din Caucaz a aratat ca Rusia nu este dispusa sa renunte la influenta sa politica in regiune si chiar sa recurga la presiuni economice care ar putea afecta Ucraina.
Dupa patru ani de proces, judecatorilor Curtii le revine sarcina de a stabili cu exactitate care sunt coordonatele geografice ale liniei de delimitare ce separa drepturile suverane de exploatare de resurse ale Romaniei de cele ale Ucrainei in Marea Neagra. Cele doua tari nu se pot pune de acord in privinta traseului liniei de demarcatie. Decizia Curtii nu va da castig de cauza uneia dintre parti, ci va determina, din punct de vedere geografic (prin- tr-o serie de latitudini si longitudini), o linie unica de demarcatie a zonei de 12.000 de kilometri patrati asupra careia cele doua tari au pretentii concurente.
Practic, pana cel tarziu in aprilie 2009, Curtea de la Haga va decide modul in care zona disputata se va imparti intre cele doua tari. Curtea de la Haga va putea formula decizia finala astfel incat sa evite pronuntarea referitoare la statutul Insulei Serpilor, aflata in mijlocul acestei dispute.
In cazul unei solutionari favorabile, Romania va putea trece la exploatarea resurselor de hidrocarburi existente in acea zona. Potrivit legislatiei internationale, fiecare stat are dreptul la o suprafata de 12 mile marine de la tarmul apei cu care se invecineaza. In mod normal, platoul continental, respectiv zona economica exclusiva, ar trebui sa se intinda pana la 200 de mile de la coasta, insa Marea Neagra avand o intindere redusa, aceste spatii se suprapun, rezultand zona de 12.000 de km patrati pe care cele doua tari o disputa.
Miza. In subsolul zonei respective se afla 100 miliarde metri cubi de gaze naturale si zece milioane tone de petrol. In cazul in care Romaniei ii va fi repartizata intreaga arie disputata, aceasta ar echivala cu independenta energetica a tarii. Resursele din Marea Neagra ar putea scuti Romania de importuri pentru aproape 20 de ani.
Ucraina, care importa anual aproximativ 57 miliarde metri cubi, ar epuiza aceleasi resurse in mai putin de doi ani. Etapa pledoariilor, care continua si saptamana aceasta, la Palatul Pacii, sediul CIJ din Haga, este a doua din primul proces al Romaniei in fata Curtii Internationale. Faza anterioara, cea scrisa, a constat in depunerea Memoriului Romaniei si a raspunsului Ucrainei la reclamatie, acte care au fost confidentiale, conform regulilor CIJ. Romania a fost reprezentata de o echipa condusa de agentul Bogdan Aurescu, secondat de doi coagenti si cinci diplomati juristi, toti cu o bogata experienta internationala. Printre acestia s-au numarat profesorul Alain Pellet (Universitatea Nanterre-La Defense, Paris, Franta), James Crawford (Cambridge) si Vaughan Lowe (Oxford), acestia fiind implicati in majoritatea cauzelor cu care a fost sesizata instanta ONU, in ultimele doua decenii.
In timpul pledoariilor de saptamana trecuta, agentul Romaniei la Haga, Bogdan Aurescu, si ceilalti membri ai echipei Romaniei au incercat sa-i convinga pe cei 15 judecatori ai Curtii, in decursul celor patru zile pe care le-au avut la dispozitie, ca metoda propusa de Romania pentru delimitarea platoului este cea echitabila, in concordanta cu procedurile CIJ, si ca Insula Serpilor nu ar trebui sa aiba vreo relevanta in acest proces, asa cum insista partea ucraineana. Partea romana a venit cu mijloace inedite de prezentare - imagini transmise din satelit ale NASA, harti, articole din ziare ucrainene -, care demontau chiar argumentele partii adverse, precum si cu alte documente relevante in acest caz.
In prima zi a audierilor, Romania a sustinut ca Ucraina accepta doar “formal si aparent” metoda de delimitare maritima a CIJ, sustinuta permanent de Romania, iar modul de aplicare sugerat de Kiev distoneaza vadit cu principiile si regulile de drept ale jurisprudentei CIJ.
In timpul negocierilor, Ucraina a propus o metoda de delimitare “neuzuala in practica internationala”, avand pretentia sa traseze o linie de echidistanta intre tarmul romanesc, pe de o parte, si formatiunea maritima Insula Serpilor si un mic segment din litoralul Crimeei, pe de alta parte, ignorand restul coastei ucrainene.
Agentul Bogdan Aurescu a aratat ca apartenenta Insulei Serpilor nu face obiectul procesului, dar ca, atunci cand formatiunea maritima a fost ocupata de URSS, s-a produs o “nedreptate istorica”. “Romania nu poate accepta extinderea consecintelor inechitabile”, a spus el, cerand Curtii sa tina cont de circumstantele politico-istorice.
In cea de-a doua zi, echipa Romaniei a incercat sa demonstreze ca Insula Serpilor nu este altceva decat o stanca, nefiind un punct geografic relevant pe coasta ucraineana. In a patra zi, partea romana a sustinut ca demersurile Ucrainei pentru “a crea” si “a asigura” conditii de locuire pe Insula Serpilor demonstreaza ca autoritatile de la Kiev sunt constiente de faptul ca formatiunea nu este decat o stanca minuscula.
In acelasi timp, amenajarea artificiala a Insulei Serpilor constituie o recunoastere ca aceasta nu poate avea platou continental si zona economica exclusiva. De altfel, in incercarea de a demonstra ca Insula Serpilor este locuibila, autoritatile de la Kiev au construit magazine, o posta si chiar o banca. In prezent, pe insula locuiesc 155 de persoane, dintre care 50 de militari ucraineni. Resursele de apa potabila, a caror prezenta este esentiala pentru ca formatiunea stancoasa sa capete statutul de insula, sunt asigurate insa prin transportul cu cisternele.
Eforturile Ucrainei au continuat cu decizia de construire a unui muzeu arheologic si a unui hotel, care insa nu are canalizare. Vineri, in ultima zi de pledoarii, echipa Romaniei a venit cu argumente pentru a arata ca activitatile “statale” invocate de Ucraina in zona aflata in disputa nu pot avea efecte juridice. Astfel, activitatile de exploatare sau explorare a depozitelor de hidrocarburi sau actele politiei de frontiera ucraineana in zona in disputa din Marea Neagra nu pot avea niciun efect juridic in procesul de fata. In aprilie 2009, cel tarziu, Romania va afla modul in care judecatorii au decis sa imparta zona disputata cu Ucraina.
Europarlamentarul din partea PSD, Adrian Severin, fost ministru de Externe in perioada semnarii Tratatului politic de baza cu Ucraina din 1997, a declarat pentru Business Standard ca pledoariile pe care le-a sustinut saptamana trecuta partea romana au intrunit toate elementele de fapt si de drept si au conturat un punct de vedere corect. Verdictul judecatorilor Curtii va insemna, in opinia lui Severin, inchiderea unui litigiu care dureaza de zeci de ani si care a facut ca nici Romania, nici Ucraina sa nu poata profita de beneficiile platoului disputat.
“Trebuie sa se tina cont de faptul ca Insula Serpilor nu este locuibila, nu dispune de o zona economica exclusiva si nu poate fi luata in considerare la delimitare”, a sustinut Severin.
Cronologie
- 16 septembrie 2004: Declansarea procesului, prin depunerea de catre Romania a unei sesizari la CIJ;
- Noiembrie 2004: Declansarea primei faze a procesului, faza scrisa, prin decizia CIJ de fixare a termenelor de depunere a Memoriului Romaniei si, respectiv, a Contramemoriului Ucrainei;
- 15 august 2005: Romania a depus Memoriul la CIJ, insotit de elemente de proba, care sustin pozitia tarii noastre. In total, este vorba despre mai multe volume, insumand mai multe sute de pagini;
- 16 mai 2006: Ucraina a depus Contramemoriul, cu argumente care incearca sa combata pozitiile expuse in Memoriu;
- Iulie 2006: Curtea a stabilit, printr-un ordin, termenele pentru depunerea Replicii partii romane (22 decembrie 2006), respectiv a Duplicii partii ucrainene (15 iunie 2007);
- 19 decembrie 2006: Depunerea, la Grefa CIJ, a Replicii Romaniei in aceasta speta;
- Iunie 2007: Curtea a extins termenul de depunere a Duplicii de catre Ucraina pana la 6 iulie 2007;
- 5 iulie 2007: Ucraina depune Duplica la Grefa CIJ;
- 24 iulie 2008: Curtea anunta public ca etapa orala a procesului se va desfasura in perioada 2-19 septembrie 2008. Faza scrisa se incheie, din punct de vedere formal, in ziua in care incep audierile in fata CIJ;
- 2-5 septembrie 2008: Prima runda de pledoarii ale Romaniei, in calitate de reclamant.
Pledoarii
Marti, 2 septembrie - Romania a aratat ca Ucraina accepta doar “formal si aparent” metoda de delimitare maritima a CIJ, iar modul de aplicare sugerat de Kiev distoneaza vadit cu principiile si regulile de drept ale jurisprudentei Curtii
Miercuri, 3 septembrie - In sala de judecata, echipa Romaniei a proiectat imagini transmise din satelit de la NASA, care demonstreaza faptul ca Insula Serpilor nu este integrata in coasta ucraineana;
Joi, 4 septembrie - Romania a insistat asupra faptului ca Insula Serpilor nu este decat o stanca minuscula, dovada fiind si demersurile Ucrainei pentru “a crea” si “a asigura” conditii de locuire pe aceasta formatiune;
Vineri, 5 septembrie - Echipa condusa de Aurescu a argumentat ca activitatile “statale” invocate de Ucraina in zona in disputa nu pot avea efecte juridice.
Reprezentare
Romania a fost reprezentata, la audierile orale, de o echipa condusa de agentul Bogdan Aurescu, director in MAE, alaturi de doi coagenti si cinci diplomati juristi, toti cu o bogata experienta internationala. Din echipa au facut parte si specialisti in drept international de la universitati europene celebre - Alain Pellet (Universitatea Nanterre-La Defense, Paris, Franta), James Crawford (Cambridge) si Vaughan Lowe (Oxford).
Pretentii
In timpul negocierilor, Ucraina a propus o metoda diferita de delimitare, avand pretentia sa traseze o linie de echidistanta intre tarmul romanesc, pe de o parte, si formatiunea maritima Insula Serpilor si un mic segment din litoralul Crimeei, pe de alta parte, ignorand restul coastei ucrainene.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
