Majorarile salariale ale bugetarilor, amenintate de recesiune sau de FMI?

“Sunt discutii premergatoare si nu se conditioneaza nimic deocamdata”, a declarat ministrul Muncii, Marian Sarbu, la finalul discutiilor pe care le-a avut vineri cu reprezentantii Fondului Monetar International, ai Bancii Mondiale si ai Comisiei Europene. Cu o zi in urma, acelasi ministru declara ca spera ca Fondul sa nu ceara inghetarea pensiilor si dadea asigurari ca se “va lupta” pentru a putea aplica majorarile prevazute. Intr-un comunicat remis presei, dupa discutiile cu reprezentantii institutiilor internationale, ministrul Sarbu a afirmat ca domeniile vizate au fost sistemul de salarizare, cel al ocuparii fortei de munca, asistenta sociala si pensiile. In ceea ce priveste politica de salarizare, reprezentantii FMI au cerut detalii referitoare la propunerile de reforma din urmatorii ani, precum si posibilitatile de simplificare a sistemului de salarizare, atat in sectorul public, cat si in cel privat.

Partea romana a explicat ca are in vedere, in perioada imediat urmatoare, elaborarea ordonantei pentru reglementarea unor masuri financiare in domeniul cheltuielilor de personal din sectorul bugetar si elaborarea legii unice de salarizare, impreuna cu reprezentantii partenerilor sociali. In privinta ocuparii, ministerul roman a prezentat planul de formare profesionala continua, dar si masura de prelungire a perioadei de acordare a indemnizatiei de somaj cu inca trei luni. In ceea ce priveste domeniul asistentei sociale, s-a stabilit, impreuna cu reprezentantii FMI, reanalizarea intregului sistem de prestatii sociale pentru eficientizarea folosirii banilor din acest domeniu, incercandu-se o comasare a prestatiilor acordate. Referitor la pensii, oficialul roman a declarat ca mentine tinta de majorare a valorii punctului de pensie la nivelul de 45% din salariul mediu pe economie, utilizat la fundamentarea bugetului.

Surse din Ministerul Muncii au precizat, dupa primele discutii cu reprezentantii FMI, ca, la discutiile de saptamana trecuta, nu s-a luat in calcul o eventuala inghetare a pensiilor si a salariilor, dar ca discutiile vor continua in aceasta saptamana. “S-a vorbit despre numarul mare de sporuri si despre posibilitatea introducerii acestora in salariu, in vederea adoptarii legii unice de salarizare, astfel incat salariul de baza sa reprezinte minimum 80% din veniturile angajatilor”, au explicat sursele citate. Potrivit acestora, o alta tema de discutie s-a referit la acordarea pensiilor speciale, care sunt cu mult mai mari decat cele din sistemul public, de care beneficiaza angajatii din anumite institutii de stat. Tema eliminarii pensiilor speciale a fost lansata de premierul Emil Boc inca de la preluarea mandatului, desi, recunostea acesta, “presiunile sunt mari”. De altfel, si ministrul Marian Sarbu a recunoscut ca “va fi un proces de negociere, in continuare, pe aceasta tema”. Incheierea unui acord cu FMI a starnit reactii dintre cele mai diverse, in ceea ce priveste consecintele pentru populatie. De la taieri drastice de sporuri si salarii la inghetarea pensiilor si eliminarea unor ajutoare sociale.

“Vom incerca, in negocierile pe care le vom avea in aceste zile, sa protejam, atat cat vom putea, politicile sociale, sa protejam acele categorii sociale care sufera cel mai mult in perioade de criza. Impreuna cu Banca Mondiala, FMI a luat in calcul protejarea financiara a grupurilor defavorizate. Nu cred ca aceste minime masuri de protectie sociala vor fi puse in joc. Fondul si CE nu vin in Romania ca sa demoleze un sistem deja existent, Romania va continua sa fie guvernata de Guvernul Romaniei”, a dat asigurari ministrul Muncii. Sarbu a mai spus ca se va vorbi chiar si despre o majorare salariala, dupa data de 15 aprilie, asa cum a promis Guvernul la inceputul anului, independent de acordul cu FMI. Promisiune putin hazardata, in conditiile in care consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, preciza ca FMI ar putea solicita, in cadrul negocierilor cu Romania, reducerea graduala a ponderii salariilor in PIB, care a crescut mult in ultimii ani, de la 5% la 8%. “Nu stiu despre existenta unui moratoriu privind inghetarea salariilor, insa este nevoie de reducerea cheltuielilor cu salariile, ca pondere in PIB, care nu se poate face decat gradual. Aceasta a ajuns, in ultimii ani, de la 5% la 8% din PIB. Sunt totusi salarii care ar putea creste in continuare”, a declarat Croitoru, citat de NewsIn. El a spus ca este nevoie de reformarea institutiilor publice, iar principala reforma ar trebui sa vizeze legarea salariilor de performantele angajatilor. Potrivit unui raport al Ministerului Finantelor Publice, numarul de posturi din administratie a crescut, in ultimii patru ani, cu 13%, cea mai mare dinamica inregistrandu-se in administratia centrala si in institutiile finantate din venituri proprii. Totodata, ponderea salariilor de baza in totalul cheltuielilor salariale a scazut de la 55%, in 2005, la 48%, in 2008. Raportul mai arata ca salariile de baza au crescut, in perioada indicata, cu 79%, in timp ce sporurile s-au majorat cu 136%, iar cheltuielile pentru premiere si ore sumplimentare, cu 272%.

Anuntul Guvernului ca Romania a inceput negocierile pentru incheierea unui acord de finantare cu FMI si CE a adus reactii diverse si din partea marilor centrale sindicale. Desi autoritatile au dat asigurari ca noul acord cu Fondul se va face in alte conditii decat in urma cu cativa ani, iar Romania, fiind membra UE, nu se va mai intoarce in anii ‘90, confederatia sindicala Cartel Alfa, care reuneste 375.000 de salariati bugetari, a anuntat proteste in cazul semnarii acordului. “Incercarea, in numele acestui acord, de «strangere a curelei» numai de catre lucratori, scazand salariile si drepturile acestora, nu va face decat sa declanseze actiuni de masa care, pe fondul actual al crizei, vor anula efectul benefic al putinelor masuri anticriza luate prin consensul partenerilor sociali, in luna februarie 2009. Credem ca numai prin continuarea cu alte masuri anticriza, luate in urma dialogului social, Romania poate evita declansarea unor conflicte sociale, ca in alte tari est-europene”, a explicat pentru Business Standard presedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu. Acesta a solicitat, totodata, renuntarea la masurile din ordonanta de eliminare a sporurilor, urmand ca reglementarea veniturilor salariale in sistemul bugetar sa se realizeze odata cu noua lege unica a sistemului de salarizare. Hossu sustine ca suma de zece miliarde euro, bani alocati de Guvern pentru investitii in acest an, este suficienta daca “este gospodarita cu responsabilitate si nu va intra pe circuitul mafiei politice”. “Orice acord cu FMI inseamna o politica nejustificata in cazul Romaniei, in acest moment, si care nu are drept scop dezvoltarea, ci mentinerea unor politici conservatoare si incercarea de dereglementare a pietei muncii, aspecte ce nu pot ajuta dezvoltarea economica”, a precizat liderul sindical.

O pozitie total opusa are Blocul National Sindical (BNS), care sustine ca Romania are nevoie de acest acord. “Romania este un consumator cronic de resurse, cheltuieste mult, cu o administratie suprapopulata. Avem nevoie de un acord cu FMI, pentru ca trebuie sa protejam moneda nationala, care a suferit mai multe atacuri speculative in ultima perioada”, a explicat presedintele BNS, Dumitru Costin. Acesta a atras insa atentia ca nici aceasta finantare nu va fi de folos, daca Romania nu va pune la punct un set de masuri de refacere a economiei. “Acordul va avea un impact pe salarii, iar primul rau va fi acela al somajului in sistemul public. Tinta va fi sectorul bugetar, care s-a amplificat in ultimii ani, fiecare Guvern a crescut numarul de salariati, in timp ce unele sectoare, ca educatia sau sanatatea, au ramas nereformate din 1990”, a explicat Costin. In opinia acestuia, incercarea Executivului de a limita numarul de angajati si de a elimina sporurile si indemnizatiile din toate domeniile bugetare, printr-o singura ordonanta de urgenta, nu este o solutie si va avea multi contestatari. Liderul sindical considera ca aceste masuri ar trebui luate prin legea unica de salarizare, dar numai dupa ce fiecare institutie publica isi face o evaluare a structurii organizatorice.