Mănăstirea Cotroceni din București - povestea agitată a lăcașului de cult care a renăscut printr-o deturnare de fonduri

Mănăstirea Cotroceni din București reprezintă un simbol al istoriei și al credinței, având o existență de câteva secole, marcată de evenimente dramatice și momente de renaștere.

Situată pe unul dintre dealurile emblematice ale capitalei, aceasta a fost martora transformărilor politice, sociale și culturale ale vremurilor.

De la începuturile sale modeste în mijlocul Codrilor Vlăsiei până la reconstrucția completă din secolul XXI, povestea mănăstirii este una despre curaj, dedicare și restaurare.

Origini și construcția inițială

Istoria Mănăstirii Cotroceni începe în secolul al XVII-lea, când Șerban Cantacuzino, unul dintre cei mai importanți domnitori ai Țării Românești, a decis să ridice un lăcaș de cult impresionant.

Înaintea construcției mănăstirii, zona Cotroceni era formată din satul de cărămidari de la poalele dealului și un schit mic, denumit „Cotrocenii cei de sus”.

Denumirea „Cotroceni” apare pentru prima dată documentar la 27 noiembrie 1614, dar proprietarii săi susțineau că au stăpânit terenurile încă dinainte de 1600.

În 1678, Șerban Cantacuzino, fugar pe moșia sa din Cotroceni din cauza prigonirii de către Duca Vodă, a promis că va construi o biserică dacă va scăpa de pericol.

După ce a devenit domnitor în 1679, Cantacuzino a început construcția, finalizând-o în octombrie 1682. Mănăstirea Cotroceni, în stil brâncovenesc, a devenit rapid un important centru religios și cultural.

Aici au fost publicate lucrări de mare valoare, precum „Evanghelia” din 1682 și „Biblia” din 1688. Domnitorul a fost înmormântat în naosul bisericii, alături de alți membri ai familiei sale, așa cum și-a dorit.

Mănăstirea Cotroceni, dezvoltare și decădere în perioada modernă

De-a lungul secolelor, mănăstirea Cotroceni a fost afectată de mai multe cutremure și evenimente politice care i-au alterat destinul. În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, în 1863, pe platoul Cotroceni a fost organizată o tabără de instrucție, marcând începutul transformărilor zonei. Cutremurul din 1940 a afectat grav biserica, iar lucrările de restaurare au fost întârziate până după al Doilea Război Mondial.

În perioada comunistă, mănăstirea Cotroceni a intrat într-un proces accelerat de degradare. În 1948, regimul comunist a închis biserica pentru cult, iar clădirile au fost treptat distruse.

Palatul Cotroceni a fost transformat în Palatul Pionierilor, iar mănăstirea a fost aproape complet abandonată. Cutremurul devastator din 1977 a afectat și mai grav structura bisericii, iar în 1984, Nicolae Ceaușescu a ordonat demolarea lăcașului de cult.

Salvarea și reconstrucția sub regimul comunist

Demolarea mănăstirii părea inevitabilă, dar datorită arhitectului Camil Roguski, biserica a avut o șansă la salvare.

Roguski, implicat în proiectul noului Palat Cotroceni, a reușit să deturneze fonduri destinate demolării pentru a salva elementele de valoare ale bisericii.

Fundația originală, coloanele, frescele pictate de Pârvu Mutu și alte componente arhitecturale au fost depozitate la Mănăstirea Cernica. În plus, Roguski a respins propunerea Elenei Ceaușescu de a construi un bazin în locul bisericii, motivând că subsolul palatului ar fi fost inundat, păstrând astfel intactă fundația pentru o eventuală reconstrucție.

Reconstrucția și Resfințirea Bisericii

După căderea regimului comunist, eforturile de reconstrucție de la Mănăstirea Cotroceni Cotroceni au fost reluate. În perioada 2003-2004, sub mandatul președintelui Ion Iliescu, a început restaurarea parțială a bisericii, iar câteva fresce originale au fost reintegrate în naos.

Între 2008 și 2009, în timpul mandatului președintelui Traian Băsescu, reconstrucția integrală a fost finalizată. Biserica a fost dotată cu o catapeteasmă aurită, iar clopotul a fost instalat.

Pe 11 octombrie 2009, Patriarhul Daniel a resfințit biserica, care a devenit accesibilă publicului a doua zi. Lăcașul adăpostește moaștele Sfinților Serghie și Vah, patronii spirituali ai bisericii, având hramul secundar „Adormirea Maicii Domnului”.

Palatul și muzeul Cotroceni – o atracție culturală

Astăzi, Palatul Cotroceni găzduiește un muzeu care include și biserica reconstruită. Vizitatorii pot opta pentru două tipuri de tururi – complet (100 de minute) sau clasic (60 de minute), fiecare oferind acces la diverse părți ale complexului, inclusiv Cuhnia, Curtea interioară și etajele palatului. Prețurile biletelor variază între 10 și 50 de lei, în funcție de tur și categoria de vizitatori.

Pentru a vizita muzeul, este necesară o programare prealabilă, iar accesul se face pe baza unui act de identitate. Astfel, Mănăstirea Cotroceni continuă să fie un loc de atracție culturală și spirituală, păstrând vie memoria unui trecut tumultuos, potrivit ProTV.