Dupa ce au rezolvat dilemele legate de nivelul real al ofertei, imaginile din satelit par sa dea raspunsurile si intrebarii legate de ce se intampla cu cererea, explica Wall Street Journal. Fata de noiembrie, importurile au crescut cu 400.000 de barili pe zi, cantitate care, in mod normal, nu conteaza foarte mult, dar care poate face diferenta in conditiile in care cererea scade in restul lumii, arata un raport al Sanford Bernstein.
China incearca sa isi reduca investitiile in bonduri americane, de teama unei deprecieri a dolarului pe termen mediu si lung. Dupa ce au acumulat rezerve in valoare de aproape 2.000 miliarde dolari, din care 70% in bonuri de trezorerie americane si inca 12% in alte plasamente in dolari, chinezii au ajuns sa propuna nici mai mult, nici mai putin decat inlocuirea dolarului ca moneda de rezerva internationala. Fie cu yuanul, fie chiar cu DST, bancnota de monopoly a Fondului Monetar International.
Insa nici realitatea geopolitica actuala si nici propriile interese financiare ale Chinei nu fac posibila o astfel de transformare intr-un orizont previzibil. O vanzare masiva de dolari din partea statului, care detine un sfert din rezervele in moneda americana ale lumii, nu ar face decat sa grabeasca tocmai deprecierea de care ii este teama Chinei. Insa pentru surplusul de dolari care continua sa intre in China, alternativele par sa fie pe pietele de marfuri si capital.
Analiza Sanford Bernstein confirma un raport recent al Royal Bank of Canada, care scria ca autoritatile de la Beijing prefera sa cumpere materii prime, cum ar fi fierul sau cuprul, dacat sa mai investeasca in obligatiuni SUA. “Cheltuielile sporite pentru marfuri reprezinta o realocare a averii nationale a Chinei in defavoarea acumularii de active financiare”, a spus Brian Jackson, senior-strategist al Royal Bank of Canada, citat de Bloomberg. In cazul participatiilor cumparate la companii, China pare sa prefere deal-urile care ii si aduc avantaje strategice pe langa cele economice. Intr-un aranjament complex cu Brazilia, China si-a asigurat livrari de petrol de pana la 200 de mii de barili pe zi, pana in 2019, in schimbul a 10 mld. dolari. China are un acord similar cu Rusia, care ii asigura livrari de titei de 15 mil. tone intre 2010 si 2030. De asemenea, impreuna cu Rusia, a convenit sa construiasca o conducta petroliera.
China si Brazilia au incheiat un Swap valutar care le va permite sa faca schimburi comerciale fara a apela la dolar. China a mai reusit sa incheie acorduri de acest tip cu Argentina, Coreea de Sud, Indonezia, Malaezia si Belarus. Pe de alta parte, China are o linie deschisa de titei
Un alt pact strategic intre state a fost propus indirect Australiei. Un studiu comandat de chinezi arata ca deschiderea catre investitiile din China ar aduce Australiei 144 mld. dolari in urmatorii 20 de
ani. China incearca sa obtina un deal care presupune o injectie de capital de aproape 20 mld. dolari de la producatorul de aluminiu Chinalco in compania de minerit anglo-australiana Rio Tinto.
O strategie similara de seductie a vecinilor este folosita si in cazul Taiwanului, dupa detensionarea relatiilor politice intre cele doua Chine. China Mobile vrea sa cumpere 12% din operatorul de telecomunicatii Far Eastone pentru 533 mil. dolari, care ar reprezenta prima investitie chineza pe piata de capital din Taiwan. Intentia a starnit ingrijorare in randul unei parti dintre taiwanezi, care isi vad amenintata securitatea nationala, iar finalizarea depinde de detaliile planului de liberalizare a pietei catre investitiile chineze, care va fi anuntat saptamana viitoare si care va include, initial, doar 99 de sectoare din industrie si servicii.
In Singapore, PetroChina a semnat, la inceputul acestei saptamani, achizitionarea a aproape jumatate din Singapore Petroleum pentru un miliard de dolari si spera sa preia toata compania, intr-o miscare despre care o analiza a Wall Street Journal spune ca este de natura sa ofere Chinei nu doar un avantaj strategic, ci si o parghie de control in formarea pretului petrolului.
O alta oferta facuta de chinezi a fost a Beijing Automotive Industry Holdings, in recent lansata cursa pentru preluarea Opel de la General Motors. Insa propunerea chinezilor a ajuns cu o zi dupa deadline, iar in cursa au ramas doar italienii de la Fiat, canadienii de la Magna si fondul belgian de investitii RHJ International.
Cu toate investitiile alternative si scaderile de exporturi, China nu reuseste sa isi cheltuiasca tot excedentul de cont curent, evaluat la 8-9% din PIB, si este obligata in continuare sa isi investeasca o parte din bani in bonduri americane, partial si pentru a evita situatia in care ceilalti investitori isi pierd increderea si le devalorizeaza mai mult.
Dependenta masiva de finantarea chineza nu este insa nici pe placul americanilor. “Deficitul pe termen lung si datoriile acumulate sunt nesustenabile. Nu mai putem continua sa ne imprumutam in China”, a declarat, la mijlocul lunii, presedintele Barack Obama, citat de International Herald Tribune.
La randul lor, chinezii par sa se fereasca de investitiile directe in SUA. Un singur deal a fost anuntat recent, iar acela in lumea sportului. Echipa de baschet Cleveland Cavaliers a anuntat ca va accepta preluarea unui pachet de 15% de un grup de investitori chinezi pentru o suma care nu a fost anuntata, potrivit Associated Press.
Propunere
Banca centrala a Chinei a propus, in martie, inlocuirea dolarului, ca moneda de referinta pentru constituirea rezervelor internationale de valuta, cu un sistem global controlat de FMI. Scopul este de a crea o moneda bazata pe DST, pentru constituirea de rezerve, separata de state, si care sa poata ramane stabila pe termen lung, a precizat guvernatorul institutiei financiare, Zhou Xiaochuan, intr-un eseu publicat pe site-ul bancii. Zhou mai cere extinderea cosului valutar din care este format DST, pentru a include mai multe monede nationale si, eventual, chiar materii prime.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
