> Cati someri va avea Romania la sfarsitul lui 2009?
N-as vrea sa mai fac prognoze alarmante. Atunci cand am spus ca vom avea 200-300 de mii de someri in plus, am remarcat ca au fost destui oameni din economie, patroni, sindicalisti, care, si-atunci m-au considerat optimist, au spus ca, de fapt, somerii vor depasi un milion. Eu cred ca estimarea mea, de 800.000 de someri, chiar si in perioada aceasta destul de complicata, o consider o valoare maximala. Cred ca in niciun caz nu va trece de 800.000, ceea ce ar insemna o rata a somajului de 7-8%, poate mai putin.
> In discutiile cu FMI s-au vehiculat cifre referitoare la numarul de someri si la rata somajului?
Nu. S-au discutat doar niste cifre agregate de natura economica, s-a discutat despre o cifra mai mare decat cea estimata. Ceea ce trebuie remarcat in acest context este ca, la nivel national, numarul de someri este totusi in crestere, in mod evident. La 31 martie, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) avea in evidenta un numar de 513.621 de persoane, fata de sfarsitul anului 2008 cand aveam 403.000. Deci, este o crestere cu 110.000. Avem o rata a somajului de 5,6%, in timp ce in martie 2008 aceasta era de 4,1%.
> Spuneati, la inceputul anului, ca piata muncii va absorbi in acest an 400.000 de someri. Va mentineti aceasta declaratie, in conditiile economice actuale?
Vorbeam despre o astfel de posibilitate, care era cumva agregata cu toate celelalte cifre, care se bazau pe o crestere economica de peste 2,5%. Si ceilalti indicatori macroeconomici erau mai optimisti. Acum, singurele lucruri certe pe care le pot spune in acest domeniu sunt legate, mai degraba, de Fondul Social European, de programul pe care l-am lansat la sfarsitul lunii martie (program care subventioneaza angajarea de someri si formarea profesionala - n.red.).
Aici putem vorbi despre posibilitatea crearii unui numar de 15.000 de noi locuri de munca si de un numar de circa 100.000 de persoane care ar putea beneficia de programul de imbunatatire a formarii profesionale. Daca ne gandim ca aceia care, de obicei, participa al astfel de programe de formare profesionala se angajeaza in proportie de 30-35%, atunci am mai putea adauga, ca urmare a acestor masuri, inca 30.000 de noi locuri de munca.
> Care sunt domeniile care vor absorbi aceasta forta de munca?
Analizele ANOFM arata ca principalele ramuri care ar putea sa absoarba mai multi someri in acest an ar fi fabricarea articolelor de imbracaminte, comertul, turismul si agricultura, domenii cu un caracter sezonier, asa incat, odata cu redeschiderea sezonului in turism sau cu reluarea activitatilor in agricultura, se va relua si angajarea in aceste domenii.
> Ce procent din cele 328 milioane de lei, pe care ministerul le-a primit la rectificarea bugetara, va merge catre indemnizatiile de somaj si cat veti folosi pentru masuri active?
Este o suma globala, nu trebuie sa uitam ca suntem abia in al doilea trimestru. Din aceste 328 de milioane, estimarea mea este ca va trebui sa folosim cam 60% pentru indemnizatii efective si diferenta, pentru celelalte masuri active. Am solicitat aceasta suplimentare ca sa am certitudinea ca, totusi, oamenii care raman fara serviciu vor avea un venit minim, ca prima masura de protectie. Pentru formare profesionala, sprijin pentru grupurile vulnerabile pe piata muncii sau pentru firmele care angajeaza someri, incercam sa ne orientam catre fondurile europene.
> De ce a fost nevoie de o suplimentare cu peste 1,3 miliarde lei a bugetului pentru pensii, in conditiile in care, la inceputul anului, avea excedent?
Totul pleaca de la faptul ca bugetul initial a luat in calcul o crestere economica de 2,5%, insa datele s-au schimbat. Suma necesara platii pensiilor a fost stabilita de la inceputul anului. A fost nevoie de aceasta suplimentare de la bugetul de stat, ca urmare a scaderii incasarilor.
> Majorarea contributiilor cu 3,3% a adus un plus de incasari la bugetul asigurarilor sau dimpotriva?
Cu siguranta ca a adus un plus de incasari. Aceste declaratii cu munca la negru si cu scaderea veniturilor atunci cand cresc impozitele si taxele sunt, dupa parerea mea, niste clisee. Eu nu cred ca este asa. Este foarte important sa se gaseasca un echilibru pe care il poate suporta contribuabilul.
> Exceptand suplimentarile pentru pensii si somaj, bugetul Ministerului Muncii a fost redus cu aproape zece milioane de lei.
Am pierdut sume nesemnificative. Voi avea, in zilele urmatoare, discutii cu reprezentantii salariatilor din minister, sa vedem exact ce sporuri vom diminua sau daca se va pune problema unei reduceri a numarului de angajati. La Ministerul Muncii, vom prefera pastrarea locurilor de munca. Cred ca, in cel mai rau caz, cateva sporuri care erau la maxim vor fi micsorate, de exemplu, sporul de conducere de 55% va deveni 45%, 35% va deveni 25%. Ma gandesc, in primul rand, la o negociere mai aplicata cu aceia care ocupa functii de conducere.
> Care este stadiul discutiilor pe marginea legii salarizarii unice?
Am stabilit niste criterii minimale, am reluat principiile care au fost validate de anul trecut.
Cel mai important lucru pe care il voi prezenta in Guvern este in ce masura raportul de 1 la 15 intre salariul cel mai mic si salariul cel mai mare va putea fi pus in aplicare.
Am stabilit cu FMI ca sporurile sa nu mai reprezinte decat cel mult 30% din totalul veniturilor. Totodata, a fost stabilita o perioada de trei ani de la intrarea legii in vigoare, in care sa atinga parametrii pe care si-i propune.
Cu siguranta, unele categorii bugetare vor trebui sa ramana pe loc, de exemplu, cei care au venituri foarte mari si sa-i astepte in acesti trei ani si pe cei cu salarii mici. Vor fi cresteri mai mici, cresteri mai mari, in asa fel incat sa ne incadram in acest obiectiv.
> Sunteti absolut sigur ca toate categoriile de bugetari vor intra sub incidenta acestei legi?
Eu pun legea pe masa, dupa care ea va merge in Parlament. Depinde apoi de Parlament daca aceasta lege va fi o lege unica de salarizare sau “aproape unica”.
Eu cred in aceasta nevoie de a avea o lege unica, am insa o indoiala legata de cum se va aplica in primii trei ani. Ma tem si de aceasta criza economica, daca se va prelungi, pentru ca va mentine o incertitudine a veniturilor la bugetul de stat.
Aparent, lucrurile sunt in regula acum, dar este posibil ca aceasta lege sa fie piatra de incercare a coalitiei de guvernare. Va fi o decizie grea, dar daca grupurile parlamentare PSD si PDL vor sustine proiectul, posibilitatea ca aceasta guvernare sa dureze patru ani este mult mai mare. Faptele vor dovedi daca exista sau nu vointa politica. O decizie importanta a acestei coalitii ar fi sustinerea legii salarizarii unice, care nu este una populara.
> Majorati salariul minim in acest an?
Vom vedea dupa luna iulie ce semnale avem. In acordul semnat de vechiul Guvern cu sindicatele se vorbeste despre o ajustare a salariului minim in functie de evolutia salariului mediu.
Dar este greu de crezut ca salariul mediu va mai creste anul acesta. Patronii, pe de alta parte, sustin ca nu au de unde sa plateasca un salariu minim mai mare si trebuie sa ne gandim si la acest aspect si la capacitatea lor de a mentine locurile de munca.
> Mai este posibila majorarea salariilor in sistemul bugetar?
Discutii cu sindicatele vom avea, pentru ca vrem sa le prezentam situatia economica la trei luni, sa vada care este exercitiul bugetar. Liderii de sindicat sunt si ei cetateni ai Romaniei, nu cred ca vrea cineva sa aruncam economia intr-o situatie instabila.
Federatiile sindicale au inteles ca este criza si faptul ca am avut dialog in aceste trei luni, inclusiv pe ordonanta cu sporurile, unde au inteles ideea flexibilitatii, arata o maturizare a sindicatelor.
> Ati avut discutii in Guvern referitoare la eliminarea legilor speciale de pensionare?
Noi gestionam sistemul public de pensii, prin legea 19 pe 2000, si pe aceasta va fi nevoie sa o mai imbunatatim. Avem un grup de lucru care discuta in aceasta perioada cu reprezentantii pensionarilor, sunt discutii pe grupele de munca si modalitatea de calcul in functie de perioadele de cotizare, elemente care au influente importante in ceea ce priveste veniturile si cheltuielile.
Cel mai important este sa facem sistemul unic de salarizare, iar sistemul de pensii ar trebui sa fie in concordanta cu sistemul de salarizare.
Nu pot sa anticipez nimic legat de pensiile speciale, pentru ca este o decizie absolut politica, sunt si in Parlament niste propuneri legislative.
> Va temeti de romanii care se vor intoarce masiv din strainatate?
Nu. Nu cred ca se vor intoarce masiv. Totul este legat de economie.
Cred ca ar trebui sa existe un numar de ani de descrestere economica, nu doar un an, o continuare a caderii economice de mai multi ani care sa-i determine pe romani sa se intoarca din tarile in care s-au stabilit. O asociatie a romanilor din Italia s-a interesat in ce masura romanii de acolo pot plati retroactiv contributiile de asigurari, pentru a inregistra vechime in munca.
Mi se pare foarte interesanta propunerea si vom vedea daca acest lucru este posibil, pentru ca mi se pare un semnal important.
Numai o ancora de natura sociala ar putea sa creeze premisele unei intoarceri masive, iar acest lucru se leaga de posibilitatea de a recunoaste vechimea in munca, pentru perioadele lucrate acolo, evident, pe baza unei contributii.
CV Marian Sarbu
- Nascut la 12 ianuarie 1958, in jud. Calarasi
- Absolvent al Facultatii de Drept
- Detine un doctorat in Management
- 1990-1994 - lider de sindicat in cadrul CNSLR Fratia
- 1994-1996 - secretar de stat in Ministerul Muncii
- 1996-prezent - deputat din partea PSD
- 2000-2003 - ministrul Muncii
- 2003-2004 - ministru delegat pentru relatia cu partenerii sociali
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
