Medic: Jumătate dintre medicamentele oncologice care lipsesc sunt pentru copii

"Cele mai mari probleme în aprovizionarea cu medicamente oncologice sunt cele care vizează tratamentul copiilor. Sunt medicamente care în Ungaria se vând cu şapte euro, iar în Serbia, cu 15 euro. Din păcate, medicaţia aceasta ieftină pentru copii nu are înlocuitori. La adulţi, există tratamente alternative, la copiii, nu. De fapt, criza oncologicelor pediatrice durează de două decenii, iar părinţii îşi cumpără aceste medicamente. Unii au noroc şi sunt ajutaţi de diverse fundaţii, cum este cea din Timişoara", a spus profesorul Curescu, luni, la conferinţa "Trăim în Europa, dar ne tratăm în România", organizată în Capitală cu ocazia Zilei Internaţionale de Luptă Înpotriva Cancerului.

 

Cu acelaşi prilej, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) din România, Cezar Irimia, a spus că pentru pacientul român, după momentul diagnosticării, cel mai important lucru este accesul la tratament.

 

"Este de notorietate faptul că, în România, lista medicamentelor gratuite şi compensate nu a mai fost actualizată de mai bine de 1.800 de zile. Aceasta înseamnă, concret, că peste 140 de molecule şi indicaţii noi, dintre care multe destinate tratamentului cancerului, aşteaptă de aproape cinci ani să ajungă la pacienţii diagnosticaţi cu cancer şi să-i ajute pe aceştia în lupta cruntă cu boala. Prin comparaţie, conform unui studiu european, între momentul aprobării unui medicament de către Agenţia Europeană a Medicamentului şi cel în care acesta poate fi prescris în regim compensat de către medici, în Belgia se aşteaptă 392 de zile, în Suedia, 206 zile, iar în Austria, doar 88 de zile", a mai spus Irimia.

 

Potrivit preşedintelui FABC, din acest motiv, se creează o discrepanţă considerabilă între tratamentele disponibile pacienţilor din alte ţări europene şi cele ale pacienţilor români, dar şi o îngrădire a drepturilor pacienţilor români la tratamente de ultimă generaţie. Astfel, a afirmat Irimia, românii ajung să fie trataţi cu medicamente vechi pentru afecţiuni cunoscute, care s-au transformat în boli cronice în multe ţări europene, datorită progreselor în tratament.

 

"În acest moment, la Comisia de Oncologie de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate sunt pe listele de aşteptare peste 1.000 de bolnavi de cancer. Cu siguranţă, nimeni nu îşi doreşte să sufere de cancer, dar fiecare dintre noi trebuie să avem certitudinea că, în cazul în care ne îmbolnăvim, vom putea beneficia imediat de un tratament care să ne salveze sau măcar să ne prelungească viaţa. De aceea, noi sperăm că drepturile pacienţilor vor deveni o prioritate, mai ales în condiţiile în care avem un program naţional de sănătate care îi protejează pe pacienţii diagnosticaţi cu cancer, iar reglementările care ne privesc vor respecta criteriile transparenţei, onestităţii şi dreptului la viaţă al pacienţilor români", a mai spus Cezar Irimia.

 

Preşedintele FABC a mai arătat că statul român, prin faptul că blochează accesul terapiilor noi pe lista de compensate, încalcă Carta Drepturilor Pacienţilor, semnată de toate statele europene încă din 2006. În aceasta se specifică, în capitolul Dreptul pacienţilor la calitatea asistenţei medicale: "Orice persoană, ţinându-se seama de starea sa de sănătate, are dreptul să primească îngrijirile cele mai adecvate şi de a beneficia de cele mai bune terapii şi de medicamente cu cel mai bun raport cost/eficacitate. Dreptul la calitatea îngrijirilor implică, de asemenea, dreptul la depistare şi la educaţie terapeutică, ceea ce necesită o investiţie financiară şi în mijloace şi presupune asigurarea unui număr de specialişti corect informaţi".

Anual, 75.000 de români sunt diagnosticaţi cu o formă de cancer, printre aceştia aflându-se şi bolnavi în stadiu avansat, care au nevoie de tratament într-un timp cât mai scurt, pentru ca şansele lor de supravieţuire să rămână la un nivel măcar decent.