Moțiune AUR împotriva ministrului Mediului. „Securitatea energetică a României este astăzi grav vulnerabilizată”

Securitatea energetică a României este, în opinia parlamentarilor AUR, „grav vulnerabilizată”, iar actualul ministru al Mediului promovează „o abordare care echivalează cu sabotajul intereselor naționale”, conform moțiunii simple intitulate „Slăbirea securității energetice a României prin politici de mediu care obstrucționează punerea în funcțiune a hidrocentralelor începute înainte de 1989”, depusă miercuri la Camera Deputaților, transmite Agerpres.

Securitatea hidroenergetică, ignorată prin politici „descurajante”, susțin inițiatorii moțiunii

Moțiunea simplă împotriva ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, urmează să fie dezbătută luni în plenul Camerei Deputaților, iar votul va avea loc miercuri.

„Securitatea energetică a României este astăzi grav vulnerabilizată. În primul semestru al anului 2025, România a înregistrat o creștere cu 54% a importurilor de energie electrică față de aceeași perioadă din 2024, iar balanța comercială de electricitate a devenit negativă, țara noastră devenind net importatoare, cu un deficit de aproximativ 2,4 TWh. Aceste date, prezentate pe baza informațiilor operatorului de transport Transelectrica, arată fără echivoc dependența tot mai mare de energia din afara granițelor – o dependență care expune consumatorii și economia la șocuri de preț și risc sistemic. Presiunea asupra prețurilor confirmă această vulnerabilitate. Pe piața spot, România s-a situat între primele trei state din Uniunea Europeană cu cele mai ridicate tarife pe această piață în prima jumătate a anului 2025. (...) În plus, povara din facturile la energie a fost amplificată, de la 1 august 2025, prin majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%. Au fost consemnate creșteri însemnate ale tarifelor la electricitate. Toate acestea indică un sistem fragil, cu riscuri de majorări tarifare persistente”, afirmă semnatarii moțiunii.

Aceștia subliniază că hidroenergia, considerată „coloană vertebrală” a Sistemului Energetic Național, este esențială pentru stabilitatea rețelei, prețuri previzibile și integrarea energiei regenerabile.

Totuși, acuză parlamentarii AUR, în locul unei politici coerente care să finalizeze proiectele hidro deja începute, „asistăm la blocarea administrativă a proiectelor strategice, dublată de mesaje publice care descurajează explicit componente-cheie ale mixului național”.

„La 11 septembrie 2025, doamna Diana-Anda Buzoianu, ministrul Mediului, a afirmat că România ar putea înlocui ,«cele patru hidrocentrale începute în comunism» cu un parc fotovoltaic cu stocare de opt ori mai ieftin, realizabil chiar în acest an. O asemenea abordare ignoră serviciile de sistem, duratele de viață, reziliența la condiții meteo și rolul hidro în securitatea energetică – transmite un semnal politic și administrativ clar: descurajarea punerii în funcțiune a hidrocentralelor rămase. O asemenea declarație nu este doar iresponsabilă, ci și profund periculoasă pentru securitatea energetică a României. Ministrul Mediului ignoră în mod deliberat rolul hidrocentralelor în echilibrarea sistemului energetic național, serviciile de sistem pe care acestea le asigură, duratele de viață incomparabil mai mari și reziliența lor la condiții meteo extreme. A afirma că hidrocentralele nu mai sunt rentabile și că pot fi înlocuite pur și simplu cu parcuri fotovoltaice înseamnă să contrazici toți specialiștii din domeniu și să transmiți un mesaj politic clar: descurajarea punerii în funcțiune a acestor obiective strategice. Este o abordare care echivalează cu sabotajul intereselor naționale”, arată semnatarii.

Conform inițiatorilor moțiunii, legislația europeană impune o analiză comparativă realistă a investițiilor energetice, ținând cont de costuri pe întreg ciclul de viață, servicii de sistem și impact de mediu:

„Direcția corectă este optimizarea mixului prin EE-1st și IRP, nu înlocuirea simplistă, 'solară vs. hidro', așa cum sugerează actuala guvernare atunci când blochează amenajările hidroenergetice în loc să le finalizeze cu standarde moderne de mediu. Consecințele sunt vizibile: proiecte începute înainte de 1989 rămân blocate sau plimbate între avize, exproprieri, Evaluarea Impactului asupra Mediului și litigii, în timp ce sistemul cumpără scump energie la orele de vârf. Cazul Răstolița este emblematic: după ce în primăvară s-au aprobat defrișări pentru finalizarea lucrărilor, în iunie-iulie 2025 instanțele au suspendat acordul de mediu și hotărârea de guvern privind scoaterea din fondul forestier – blocând din nou punerea în funcțiune a unei investiții aproape finalizate, iar la 10 septembrie 2025 Tribunalul Cluj a aprobat cererea depusă de asociațiile Bankwatch România și Declic pentru stoparea lucrărilor la hidrocentrala Răstolița. Alte proiecte (de pe Jiu, Olt, Siret, Cerna-Motru-Tismana) rămân captive între etape birocratice, dezbateri și acte premergătoare, fără un calendar ferm de finalizare.”

Tot AUR amintește că, încă din 2022, prin Hotărârea CSAT nr. 169 și OUG nr. 175, mai multe hidrocentrale au fost declarate „proiecte de interes public major”, iar în aprilie 2025 s-a stabilit că trebuie finalizate în maximum trei ani, fiind considerate priorități de siguranță națională.

Ei argumentează că aceste hidrocentrale ar putea contribui cu până la 10% în plus la producția de energie hidro, într-o perioadă critică pentru România.

„Hidrocentralele în discuție sunt deja finalizate în proporție de peste 75%, iar abandonarea lor la acest stadiu înseamnă aruncarea la gunoi a investițiilor deja realizate, așteptările populației și angajamentele asumate prin Programul de guvernare 2025–2028, Planul Național Integrat Energie-Schimbări Climatice 2021–2030 și alte documente strategice”, transmit semnatarii.

Concluzia moțiunii este:

„Doamna ministru Diana Buzoianu nu a dovedit doar necunoaștere gravă a domeniului pe care îl coordonează, ci și lipsă de responsabilitate față de interesele României. Blocarea hidrocentralelor înseamnă blocarea securității energetice, perpetuarea haosului din sistem și expunerea țării noastre la dependență și la prețuri impuse din exterior. Prin politicile, declarațiile și inacțiunile din mandatul actual al ministrului Mediului, România ratează întărirea unei capacități curate, ieftine pe ciclul de viață, menite să reducă dependența de importuri și volatilitatea prețurilor. (...) Este absolut necesară stabilirea unor termene ferme și publicarea pe site-ul MMAP a tuturor actelor procedurale, în vederea deblocării acestor investiții strategice. Moțiunea de față este, așadar, un apel la rațiune și responsabilitate: deblocarea hidroenergeticii românești nu este o opțiune ideologică, ci o necesitate strategică pentru prețuri suportabile, independență energetică și stabilitate macroeconomică.”