Ce va da mai mult de lucru: intrarile la cota Bursei sau iesirile de la tranzactionare ale companiilor?
Din nefericire, problemele legate de iesirile de pe piata sunt mai numeroase si - nu de putine ori - genereaza litigii, in contextul in care procedurile curente de retragere de la tranzactionare a actiunilor unui emitent sunt extrem de complexe si de controversate, toate - as spune - cu vicii sistemice. Avem trei clienti carora le-am acordat asistenta juridica la retragerea de pe piata, atat ca efect al hotararii adunarii generale a actionarilor, cat si prin faimoasa procedura de squeeze out (procedura permite unui actionar majoritar al unei companii sa ceara celorlalti actionari sa-i vanda actiunile, daca a ajuns deja, prin oferta publica, la o detinere de 95% sau a achizitionat in cadrul ofertei cel putin 90% din actiunile obiect al ofertei - n.red.). Totodata, asistam si actionari minoritari care sunt nemultumiti de modul de retragere de pe piata a doi emitenti si au actionat in judecata societatile in cauza.
Care este valoarea de piata a emitentilor in cauza?
Pot sa va spun ca toti emitentii pentru care am furnizat sau furnizam asistenta juridica au o capitalizare bursiera agregata de peste 3,5 miliarde lei (circa 1,1 miliarde euro - n.red.). Pentru ca avem si sase clienti carora le acordam asistenta generala cu privire la respectarea obligatiilor de informare impuse de statutul de societate listata la Bursa, furnizand un pachet integral de servicii care include si incarcarea fisierelor in aplicatiile electronice ale CNVM. Aceasta din urma nu este o munca de mare creatie, dar este una destul de provocatoare, pentru ca nu este usor sa apreciezi importanta evenimentelor susceptibile de raportare. De exemplu, un emitent trebuie sa-si raporteze litigiile. In fond, trebuie sa spui ceea ce este relevant. Daca raportezi de 1.000 de ori cele 1.000 de somatii de plata adresate unor mici rau-platnici, poti influenta piata numai cu aceasta avalansa, care creeaza o falsa imagine.
Numai sa nu fie 1000 de litigii care, impreuna, dau un milion de euro...
De aceea este o munca de evaluare. Pentru un emitent cu o capitalizare de un miliard de euro nu are mare relevanta un litigiu de 100.000 de euro. Pledoaria noastra generala este aceea in favoarea transparentei, dar cred ca si excesul de transparenta poate dauna.
Ce stiu companiile listate la Bursa despre legile specifice pietei?
Dupa ce ca, in multe cazuri, prevederile legale sunt relativ neclare si interpretabile, acestea mai sunt si putin cunoscute. Exemple la indemana sunt cele privind drepturile de preferinta la majorarea de capital, aportul in natura si altele din aceeasi categorie. In le
gatura cu prezenta la vot in adunarile generale ale actionarilor in care se aproba ridicarea dreptului de preferinta, multi se uita la Legea 31/1990, uitand ca in chestiuni de piata de capital se aplica prevederile Legii speciale a domeniului (297/2004 - n.red.), care spun ca trebuie sa fie prezenti actionarii care reprezinta trei sferturi din numarul total de actionari.
Firmele romanesti au facut progrese de raportare pe piata a rezultatelor lor, dar par refractare la calea fuziunii in efortul lor de a face fata competitiei europene.
Este vorba de un grad extrem de scazut de cunoastere a posibilitatilor pe care le ai pentru dezvoltare. Ca sa-si puna problema fuziunii, trebuie sa o inteleaga, nu sa se sperie de ea. Cat despre obligatia de informare a pietei, se constata progrese de la an la an, progrese la care cred ca a contribuit si valul de sanctiuni date de autoritatea pietei, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM).
Ce probleme mai vede un avocat pe piata de capital?
In afara de faptul ca o instanta declara ilegala o prevedere de regulament al CNVM, iar aceasta poate supravietui? Am tratat subiectul in comentariul din Business Standard. Ca nu suna bine faptul ca autoritatea care are pe mana destinele pietei nu poate avea o conducere cu un mandat ferm? Vedem un provizorat de un an. Imi doresc o CNVM consecventa cu propriile actiuni si care, atunci cand a transat o chestiune, aceasta abordare sa poata avea greutate in ochii unui judecator si sa beneficiem astfel si de o practica judecatoreasca unitara.
Despre ce este vorba?
Cu exceptia "creatiilor" nationale, covarsitoarea majoritate a reglementarilor sunt traduceri din reglementarile tarilor europene. Desi traduse in romaneste, reglementarile raman scrise intr-o alta limba. Se utilizeaza notiuni ("influenta semnificativa", "interval de timp rezonabil") pentru aplicarea carora la noi nu exista experienta si determinarea necesare.La noi este greu de aplicat si o regula care spune "doua zile". Si atunci, ce-o fi insemnand "interval rezonabil"? Dar "influenta semnificativa"?
Nu sunt expresii sibilinice. Valabilitatea unor operatiuni tine de respectarea conceptelor respective. Pentru a respecta astfel de notiuni trebuie sa ai niste institutii puternice, care sa cunoasca extrem de bine un subiect, un fenomen, sa-l inteleaga. Si sa impuna interpretarea. Intr-o anumita situatie concreta, sa spuna: "influenta a fost semnificativa", sau "intervalul de timp a fost rezonabil". Sau sa spuna ca nu.
In acest caz, au judecatorii capacitatea si suficienta libertate de miscare juridica sa-si asume responsabilitatea?
Atat judecatorul, cat si CNVM sunt forme de manifestare ale statului. Daca CNVM ar avea suficienta autoritate si ar spune ca doua zile constituie un interval rezonabil, atunci judecatorul ar trebui sa-i dea credit CNVM, pentru ca este institutia cea mai apropiata de problema respectiva. Insa nu cred ca avem structuri suficient de apropiate de mecanismele pe care le monitorizeaza si care sa faca astfel de evaluari.
Piata a luat-o inaintea reglementatorilor?
Inclin sa cred ca da. Sau, mai curand, regulile jocului au luat-o inaintea arbitrilor jocului. Un exemplu: Sunt stabilite reguli de pret pentru ipoteza in care un emitent isi rascumpara actiunile prin intermediul instrumentelor derivative. Emitentul s-ar duce pe o piata si si-ar cumpara optiuni de cumparare pe propriile actiuni.
La un moment dat, si-ar exercita optiunile si ar cumpara actiunile. Avem reguli de pret in regulamentul CNVM. Putem sa le aplicam? Nu, pentru ca in Romania nu exista o piata de derivate cu livrare fizica. Un alt exemplu: un alt regulament vorbeste de posibilitatea intermediarilor de a agrega ordinele mai multor clienti intr-un singur ordin asociat unui singur cont. Dupa executarea acestui ordin, intermediarul ar trebui sa faca alocarea rezultatului tranzactiei catre mai multi clienti. Inteleg ca este un mecanism utilizat pe scara larga in alte tari ale UE, dar care este imposibil la noi. Evidenta de back office a intermediarilor trebuie sa fie recunoscuta si sa fie raportabila Depozitarului Central. Mai este o categorie de probleme ale intermediarilor (societatile de brokeraj). Exista obligatia intocmirii unor documentatii foarte laborioase. Respectarea obligatiei este analizata cu foarte multa rigiditate si inflexibilitate de catre CNVM. Multe dintre sanctiunile aplicate de CNVM apar pentru ca lipseste din contract nu stiu ce clauza. Spre exemplu, intermediarii pot face si schimb valutar. Regulamentul spune sa ai clauza de schimb valutar in contractul cu clientul, chiar daca clientul este roman si chiar daca intermediarul declara ca nu face astfel de operatiuni si isi asuma ca atare acest fapt in contract.
Toate acestea sporesc incasarile avocatilor.
Cu certitudine, incasarile avocatilor urmeaza evolutia pietei. Cresc cu atat mai mult cu cat piata este mai dezvoltata.
BOSTINA& ASOCIATII
2000 - Cabinetul individual Avocat Bostina (infiintat in 1992 de Doru Bostina) se transforma in Societatea Civila Profesionala de Avocati "Bostina si Asociatii"
2004 - Se infiinteaza subsidiarele de consultanta Bostina & Associates Financial Consulting, Bostina & Associates Management Consulting (implementarea programelor cu finantare europeana) si Bostina & Associates Cont Consulting (servicii profesionale de contabilitate); cele trei fuzioneaza in 2006, pastrand denumirea celei dintai
2005 - Societatea atinge o cifra de afaceri de 6,4 mil. EURO; are peste 100 de avocati si colaboratori
2006 - Se infiinteaza Bostina & Associates Industrial Property; Bostina & Asociatii achizitioneaza Wesdin SA (Elvetia, specializata in dreptul comercial international); biroul de la Viena este transformat in compania de sine statatoare "Bostina si Asociatii GmbH"; exista si Bostina & Associates Ltd Cyprus
Are birouri teritoriale in 12 mari orase din Romania
Anul trecut a avut incasari de peste 10 milioane de euro
Printre emitentii carora le acorda asistenta in domeniul pietei de capital se numara Fondul Proprietatea, Alumil, Loulis, Stirom. A asistat si la listarea, respectiv la delistarea de la Bursa a Leumi Bank (fosta Eurom)
Curriculum Vitae
Din noiembrie 2002 este avocat asociat la Bostina & Asociatii, membru al Baroului Bucuresti
32 ani, necasatorita
A coordonat asistenta juridica la listarea la Bursa a companiilor Transelectrica si Alumil si asistenta juridica la fuziunea LOULIS – MOPAN
A absolvit Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti in 1997, a fost consultant al Bursei Romane de Marfuri
A coordonat Directia juridica a Bursei de Valori Bucuresti si a fost director juridic al Pietei Rasdaq
A fost colaborator al Asociatiei Cenzorilor Externi Independenti din Romania
Din anul 2000 este asistent universitar la Institutul Bancar Roman (IBR)
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
