De succesul acestei misiuni depind credibilitatea si coeziunea NATO, deoarece ISAF a dezvaluit divergente intre SUA si unii aliati europeni. State ca Germania sau Italia au acceptat sa participe la misiune doar in regiunile pacificate ale Afganistanului, in timp ce SUA, Marea Britanie sau Canada, alaturi de Romania, au trimis trupe in zona de sud, mult mai periculoasa, unde se afla fieful talibanilor.
De aceea, Afganistanul figureaza in fruntea agendei summitului de la Bucuresti, unde se doreste stabilirea unei strategii mai clare a Aliantei si suplimentarea numarului de militari. De asemenea, a fost estimata necesitatea coordonarii mai bune a operatiunilor militare ale ISAF cu cele de reconstructie civila, fara de care securizarea tarii nu are o finalitate in progresul economic si politic.
Succesul misiunii va fi definitoriu si pentru orientarea viitoare a Aliantei, care a inceput sa-si extinda rolul la scara globala, iar Afganistanul este teatrul primei operatiuni “out of area” (in afara zonei transatlantice) din istoria NATO.
Pana acum, peste 700 de militari si-au pierdut viata in Afganistan, dintre care sase romani. NATO a preluat comanda misiunii in 2003, la doi ani dupa atentatele de la 11 septembrie 2001, si declansarea operatiunii de inlaturare a regimului taliban, de catre o coalitie condusa de SUA, sub mandat ONU.
Obiectivele misiunii NATO sunt sprijinirea autoritatilor, reconstructia si dezvoltarea provinciilor afgane, sprijinul umanitar si combaterea producerii de narcotice, care constituie principala sursa financiara pentru gruparile teroriste din regiune.
resurse
Miza energetica a Asiei Centrale
Fostele republici sovietice din Asia Centrala se numara printre statele cele mai bogate in hidrocarburi si pot constitui o alternativa la energia pe care statele europene o importa din Rusia. NATO nu are atributii in domeniul incheierii contractelor comerciale pentru furnizare de energie, insa poate asigura securitatea infrastructurii de extractie si transport a hidrocarburilor, precum si a zonelor in care se afla zacamintele. Strategia NATO a urmarit includerea statelor bogate in petrol si gaze naturale din Asia Centrala si a celor din Caucaz in formule de cooperare. Astfel, Kazahstanul, Uzbekistanul, Kirgizstanul, Turkmenistanul, Azerbaidjanul si Georgia au aderat la Parteneriatul pentru Pace, chiar in 1994, anul in care acest program a fost initiat de NATO. NATO incurajeaza politica europeana de diversificare a surselor energetice, tocmai pentru a nu oferi Rusiei ocazia de a-si folosi resursele ca arma diplomatica in relatia cu membrii europeni ai NATO. Ultimul summit al Aliantei (Riga 2006), desfasurat dupa o criza energetica produsa de intreruperea de catre Rusia a livrarii de gaze spre Europa de Vest, a fost dedicat securitatii energetice. Ca dovada a importantei acordate acestei teme, senatorul american Richard Lugar a propus, inaintea summitului de la Riga, ca embargoul energetic impus unui stat membru NATO sa fie considerat un atac la adresa acelui stat, Alianta urmand sa raspunda in consecinta. In 2007, NATO a luat in considerare si utilizarea in scopuri civile a sistemului sau strategic de conducte din Europa, a carui menire initiala era asigurarea aprovizionarii cu energie in caz de razboi. Subiectul securitatii energetice se afla si pe agenda summitului de la Bucuresti.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
