Eurodeputatul Daniel Dăianu a declarat joi pentru NewsIn că Executivul european va declanşa procedura de deficit excesiv împotriva României şi a altor opt state din Uniunea Europeană, după ce România a înregistrat în 2008 un deficit bugetar de aproximativ 5,2% din PIB. "CE o să declanşeze procedura de deficit excesiv zilele următoare, însă atât împotriva României, cât şi a altor aproximativ opt state din UE, cum ar fi Spania, Portugalia, Ungaria sau ţările baltice", a spus Dăianu.
El a adăugat că, în condiţiile în care media deficitului public la nivelul Uniunii Europene a depăşit 4,4% din produsul intern brut (PIB) anul trecut, "o astfel de procedură este judecată diferit în condiţii de criză economică".
"De altfel, şi Pactul de Stabilitate şi Creştere al UE prevede clar că, în anumite condiţii, este permisă depăşirea unui nivel de 3% din PIB a deficitului public", a reamintit europarlamentarul.
Surse din Ministerul Finanţelor au declarat pentru NewsIn că până în prezent nu au primit nicio înştiinţare din partea CE cu privire la declanşarea unei astfel de proceduri.
Ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea, anunţa la sfârşitul lunii trecute că România este în situaţia de a i se aplica procedura de deficit excesiv după ce în 2008 a fost înregistrat unul din cele mai mari deficite bugetare de după 1989.
Procedura de deficit excesiv
Comisia Europeană declanşează procedura de deficit excesiv împotriva oricărui stat membru UE care depăşeşte plafonul de 3%, fapt care poate atrage şi plata unor amenzi semnificative în cazul statelor din zona euro.
România nu poate fi, însă, amendată, întrucât nu a adoptat moneda europeană, dar Uniunea Europeană ar putea decide suspendarea fondurilor de coeziune, dacă încalcă în mod repetat recomandările Comisiei cu privire la reducerea defictului.
Potrivit site-ului Comisiei Europene, fondurile de coeziune destinate proiectelor de infrastructură - autostrăzi, căi ferate, celor de energie - conducte, facilităţi de stocare sau celor de mediu "pot fi suspendate dacă un stat membru are un deficit bugetar excesiv şi nu a luat măsuri de redresare a acestuia". Decizia se ia de către celelalte state membre cu majoritate calificată în Consiliul European.
Comisarul pentru afaceri economice şi monetare Joaquin Almunia a avertizat în repetate rânduri că actuala criză economică nu poate fi folosită drept pretext pentru depăşirea deficitului de 3%. El a spus că executivul european va tolera un deficit de câteva zecimale peste 3% doar pentru maximum un an şi în condiţii de încetinire gravă sau recesiune economică.
La începutul lunii noiembrie, CE a demarat procedura de deficit excesiv împotriva Irlandei, ţară din zona euro care a ajuns la un deficit de 5,5% în 2008 ce ar urma să crească la 6,5% în 2009.
Ungaria, care a primit un ajutor de 21 de miliarde de euro de la Fondul Monetar Internaţional pentru a-şi salva economia grav afectată de criza financiară, a fost sfătuită de comisarul Almunia să aloce o parte din aceşti bani acoperirii deficitului care ar urma să ajungă la 3,4% în 2008, potrivit previziunilor de toamnă ale Comisiei. Budapesta a fost de acord să ajungă la un deficit de 2,6% ca urmare a acestor măsuri. Comisarul a avertizat Ungaria că nu va adera la zona euro decât în momentul în care îndeplineşte toate criteriile Maastricht - în special o inflaţie redusă şi un deficit bugetar sub 3% din produsul intern brut (PIB).
Procedura de deficit excesiv este reglementată de Tratatul de la Maastricht şi stabileşte obligativitatea statelor membre de a evita deficite bugetare excesive (însemnând deficite mai mari de 3% din PIB).
Consiliul European este forul decizional în declanşarea procedurii şi are la bază rapoartele întocmite de Comisia Europeană. De asemenea, Consiliul realizează calendarul de monitorizare în cadrul procedurii, precum şi termenele pentru evaluare.
Decizia se ia în cel mult trei luni de la momentul în care guvernele raportează rezultatele exerciţiilor bugetare, respectiv după 1 martie şi 1 septembrie în fiecare an. Consiliul admite şi situaţii în care depăşirea plafonului maxim de deficit este considerată temporară şi excepţională, atunci când deficitul excesiv este rezultatul unor evenimente neprevăzute, cum ar fi dezastrele naturale, sau al unei recesiuni economice cu 2% din PIB sub ţinta prognozată de statul membru.
După decizie, Consiliul face unele recomandări de diminuare a deficitului şi stabileşte un termen de patru luni, în care trebuie făcute acţiuni de corectare a deficitului.
Dacă statul membru nu reuşeşte să ducă la îndeplinire decizia Consiliului, acesta, în mod normal, trece, după zece luni, la aplicarea de sancţiuni financiare.
În primă fază, sancţiunile sunt sub forma unui depozit fără dobândă în contul Comisiei Europene. Suma are două componente. Una dintre componente este echivalentul a 0,2% din PIB, iar cealaltă este variabilă şi este legată de mărimea deficitului. Ulterior, anual, Consiliul poate lua noi decizii de intensificare a sancţiunilor. Astfel, acesta poate cere formarea unui depozit suplimentar, dar fără ca suma toală anuală să depăşească 0,5% din PIB.
Depozitul se transformă în amendă în cazul în care deficitul nu este corectat în cel mult doi ani.
Consiliul mai poate cere măsuri suplimentare cum ar fi: publicarea unor informaţii suplimentare din partea statului membru în cauză înainte ca acesta să facă emisiuni de obligaţiuni, o recomandare pentru Banca Europeană de Investiţii de a-şi reconsidera politica de creditare a statului respectiv.
Deficitul este calculat de Comisia Europeană, prin biroul statistic Eurostat, conform Sistemului European de Contabilitate (European System of Integrated Economic Accounts) ESA 95. Metodologia de calcul ESA 95 a fost creată astfel încât datele referitoare la statele membre să fie complete şi comparabile.
Sursa: NewsIn
