Reporter: Cum se manifestă criza economică în rândul agenţilor economici din Bucureşti?
Sorin Dimitriu: Să începem cu veştile proaste. 12% dintre firmele intrate în insolvenţă la nivel naţional în anul 2008 provin din Bucureşti, numărul insolvenţelor fiind cu 14% mai mare faţă de 2007. Numai că atunci când ne referim la această cifră, ar trebui să avem în vedere şi ponderea Bucureştiului în economia naţională şi în numărul total al firmelor active la nivel naţional. Astfel, la 30 septembrie 2009, din 1.039.950 firme româneşti înregistrate, 188.127 erau din Bucureşti, deci şi numărul de insolvenţe e normal să fie mai mare decât într-un judeţ cu câteva mii de firme.
Apoi, să nu uităm că firmele bucureştene realizează 35% din importurile şi 17% din exporturile României, că Bucureştiul deţine 25% din suprafaţa de vânzare şi din desfacerile cu amănuntul, că firmele de specialitate din Capitală contribuie cu 50% din valoarea pieţei de software şi servicii IT din România, că Bucureştiul atrage 50% din investiţiile în domeniul imobiliar şi că Bucureştiul este oraşul unde îşi au sediul central 90% din numărul total al băncilor din România. La o activitate atât de intensă, este firesc să avem şi mai multe falimente.
Reporter: Şi-au păstrat aceştia performanţele faţă de cei din celelalte regiuni ale ţării?
Sorin Dimitriu: Din punctul nostru de vedere, da. Toate firmele din România au fost puse în faţa efectelor crizei. Dar apar o serie de diferenţe între regiuni. De pildă, în Bucureşti, avem un şomaj de peste trei ori mai mic decât media pe ţară. Mai exact, rata şomajului în Bucureşti era, la nivelul lunii septembrie 2009, de 2%, faţă de 6,9% la nivel naţional. Crearea şi păstrarea locurilor de muncă este, fără îndoială, un succes al mediului de afaceri bucureştean. Apoi, am menţionat mai sus ponderea firmelor bucureştene în exporturi, importuri, IT, comerţ cu amănuntul şi nu vreau să mai revin, dar acestea sunt exemple concrete ale modului în care bucureştenii şi-au păstrat nivelul de performanţă faţă de oamenii de afaceri din alte regiuni.
Reporter: Care sunt cele mai profitabile, cele mai prospere domenii de activitate în momentul de faţă?
Sorin Dimitriu: Numai în cursul lunii august a.c., numărul societăţilor comerciale înmatriculate în Bucureşti a reprezentat 12,7% din totalul înmatriculărilor din ţară. Domeniile care acum promit cel mai mult sunt turismul, prelucrarea produselor agro-alimentare, infrastructura, energia verde. Dacă e nevoie de argumente, să ne amintim că peste o lună şi ceva, la Copenhaga, 190 de state vor discuta cum să reducem efectul de seră, ceea ce va conduce la comenzi pentru tehnologii noi, sisteme de producţie a energiei verzi. Iar în ceea ce priveşte sectorul agro-alimentar, să nu îi uităm pe cei care prognozează că următoarea criză va fi una alimentară. Cine va fi eficient în producţia de alimente, va câstiga.
Reporter: Câte firme din Bucureşti au fost nevoite să-şi înceteze activitatea din cauza efectelor crizei economice şi care au fost cele mai afectate domenii de activitate?
Sorin Dimitriu: În cazul Capitalei, nu se poate spune că factorul principal care a condus la suspendarea activităţii a 17.197 companii (15,2% din totalul suspendărilor la nivel naţional) şi la dizolvarea voluntară a înca 3.601 firme (24,5% din totalul înregistrat la nivel naţional) în primele nouă luni ale acestui an a fost criza economico-financiară. Potrivit statisticilor realizate de ANAF, circa trei sferturi din firmele care şi-au închis activitatea sau au fost dizolvate în primul semestru al acestui an nu au avut sau nu au declarat că au activitate la momentul închiderii. Închiderea acestor companii nu a avut un impact major pe piaţa muncii, cifrele furnizate de Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AMOFM) fiind un argument în acest sens.
Astfel, rata somajului din Capitală era, la sfârşitul lunii septembrie a.c., de 2%, în urcare uşoară faţă de luna anterioară (1,88 la sută în august), iar numărul total al şomerilor înregistraţi era de 21.306 persoane. Nu acelaşi lucru se poate spune despre ceea ce se întâmplă la nivel naţional, unde rata şomajului a urcat la 6,9% de la 6,6% în august, iar numărul de şomeri a ajuns la 625.140, nivel record al ultimilor 5 ani. Pe de altă parte, în primele opt luni ale acestui an, în Bucuresti s-au înfiinţat 13.565 firme, respectiv 16,4% din cele înfiintate la nivelul întregii tări.
Reporter: Cât a contat introducerea impozitului minim?
Sorin Dimitriu: Cel puţin în cazul Bucureştiului, nu a contat, însă, apreciez că acest impozit, aplicat pentru o perioadă limitată de timp, va contribui la însănătoşirea mediului economic românesc, mai ales ca sunt cifre care trebuie să ne pună pe gânduri: economia subterană în 2008 a reprezentat peste 20% din PIB, iar evaziunea fiscală de la plata TVA a fost de peste 20 de miliarde lei.
Reporter: Cum poate ajuta CCIB mediul de business local şi ce astfel de proiecte are în vedere?
Sorin Dimitriu: CCIB are o gamă complexă de astfel de proiecte, dar nu mă voi opri decât asupra câtorva dintre ele. În primul rând, pentru relansarea exporturilor, am lansat o strategie de reactivare a unor parteneri comerciali din afară UE, din Balcani, spaţiul ex-sovietic, Orient şi Africa de Nord. Apoi, în viitorul apropiat vom deschide reprezentanţe în Emiratele Arabe Unite (la Sharjah) şi în Spania (la Barcelona). De asemenea, CCIB este implicată în derularea unor proiecte finanţate din programe interne şi internaţionale. Implementarea acestor proiecte contribuie, printre altele, la schimbarea mentalităţii oamenilor de afaceri şi a viitorilor oameni de afaceri (studenţi), precum şi la modificarea comportamentului de consum şi a obiceiurilor comunităţii de afaceri.
Este important de subliniat că, datorită acestor proiecte, oamenii de afaceri beneficiază de cursuri de pregătire gratuite, pe care altfel le-ar fi plătit cu câteva sute de euro pe modul. Nu în ultimul rand, de o mare importanţă sunt demersurile pentru facilitarea rezolvării litigiilor comerciale prin promovarea şi în România a unei instituţii care în vest este din ce în ce mai apreciată, şi anume cea a medierii comerciale. Dacă tot ne plângem că procesele sunt costisitoare şi durează mult, de ce să nu ne luăm soarta în mâini şi să punem pe picioare acest sistem al medierii?
Reporter: Cum arată Topul firmelor din acest an? Faţă de ediţia precedentă, sub presiunea crizei economice, au fost modificări majore?
Sorin Dimitriu: Anul 2008 nu a fost la fel de greu pentru firmele româneşti ca şi pentru cele americane sau vest-europene. Firme mari, precum AIG, Chrysler, Ford, General Motors şi multe altele, nu au reuşit să supravieţuiască decât printr-o politică de susţinere masivă de către stat. Pachetul de sprijin american a fost de peste 800 de miliarde de dolari, iar firmele particulare româneşti au beneficiat de un sprijin de stat aproape insesizabil, comparativ cu PIB-ului României. Oricum, nu datorită ajutorului de stat au supravieţuit firmele pe care dorim să le premiem joi, 29 octombrie.
La noi, criza a izbit mai târziu, iar cea mai bună dovadă este faptul că nici măcar FMI-ul sau Banca Mondială nu au putut anticipa în mai 2009 amploarea contracţiei economiei româneşti, pe baza efectelor din decembrie 2008. Atunci, experţii internaţionali au anticipat o scădere a economiei de 4 la sută şi politicienii ne mai asigurau că vom avea o criză mai uşor de trecut. Asta s-a întâmplat pentru că noi am reacţionat la prăbuşirea pieţelor către care se îndreptau peste 70% din exporturile noastre. Noi nu am avut active toxice, dar a trebuit autoritatea FMI şi a Comisiei Europene pentru ca nouă bănci cu capital străin din România, cu o cotă de piaţă de circa 70%, să finalizeze şi să semneze scrisorile prin care se angajau să îşi menţină expunerea în ţara noastră şi să deschidă noi finanţări, dacă situaţia o va cere. Chiar dacă criza a venit la noi prin ricoşeu, firmele private au fost silite să se bazeze pe propria capacitate de management şi pe propria flexibilitate pentru a supravieţui şi a ajunge să vadă luminiţa de la capătul tunelului, pe care ne-o promit azi experţii internaţionali.
Anul acesta, au îndeplinit cumulativ criteriile stabilite în metodologia de realizare a Top-ului Firmelor din Municipiul Bucureşti pe 2008 un număr de 59.190 firme (41,7%din totalul firmelor care au depus bilanţul aferent anului 2008), faţă de 41.511 companii (31,5% din total) cu un an în urmă. Dintre acestea, numai 1.663 vor urca pe podium, sub lumina reflectoarelor.
Reporter: Care sunt cele mai premiate domenii de activitate în Topul firmelor bucureştene?
Sorin Dimitriu: Nu există domenii mai premiate, sau mai puţin premiate, dat fiind că metodologia este unitară. Ca şi la ediţiile precedente, Top-ul firmelor bucureştene se împarte în şase domenii de activitate: cercetare-dezvoltare şi high tech; industrie; construcţii; servicii; comerţ, export, turism; agricultură, pescuit, piscicultură. Evident că, pentru relevanţa clasificării, în cadrul fiecărui domeniu, firmele sunt împărţite pe cinci clase de mărime, şi anume întreprinderi foarte mari, mari, mijlocii, mici şi microîntreprinderi.
CCIB recompensează şi anul acesta investiţiile companiilor bucureştene în protecţia mediului, inclusiv în tehnologii nepoluante, în colectarea selectivă a deşeurilor, înlocuirea unor materii prime şi materiale cu impact negativ asupra mediului cu altele nepoluante, în cadrul unei ierarhii speciale, intitulate Top-ul protecţiei mediului, organizat în colaboare cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti.
Capacitatea de inovare a oamenilor de afaceri bucureşteni este răsplătită, pentru al IX-lea an consecutiv, cu Trofeul creativităţii, ce va fi decernat în baza datelor centralizate la OSIM. Desigur că în unele sectoare activează mai multe firme, în altele mai puţine, ceea ce poate duce la apariţia în Top a unor domenii în care toate locurile sunt completate, iar în altele avem mai puţini laureaţi. Pentru noi, însă, ca organizatori, toate domeniile sunt egale, după cum firmele sunt egale.
Sorin Dimitriu: Să începem cu veştile proaste. 12% dintre firmele intrate în insolvenţă la nivel naţional în anul 2008 provin din Bucureşti, numărul insolvenţelor fiind cu 14% mai mare faţă de 2007. Numai că atunci când ne referim la această cifră, ar trebui să avem în vedere şi ponderea Bucureştiului în economia naţională şi în numărul total al firmelor active la nivel naţional. Astfel, la 30 septembrie 2009, din 1.039.950 firme româneşti înregistrate, 188.127 erau din Bucureşti, deci şi numărul de insolvenţe e normal să fie mai mare decât într-un judeţ cu câteva mii de firme.
Apoi, să nu uităm că firmele bucureştene realizează 35% din importurile şi 17% din exporturile României, că Bucureştiul deţine 25% din suprafaţa de vânzare şi din desfacerile cu amănuntul, că firmele de specialitate din Capitală contribuie cu 50% din valoarea pieţei de software şi servicii IT din România, că Bucureştiul atrage 50% din investiţiile în domeniul imobiliar şi că Bucureştiul este oraşul unde îşi au sediul central 90% din numărul total al băncilor din România. La o activitate atât de intensă, este firesc să avem şi mai multe falimente.
Reporter: Şi-au păstrat aceştia performanţele faţă de cei din celelalte regiuni ale ţării?
Sorin Dimitriu: Din punctul nostru de vedere, da. Toate firmele din România au fost puse în faţa efectelor crizei. Dar apar o serie de diferenţe între regiuni. De pildă, în Bucureşti, avem un şomaj de peste trei ori mai mic decât media pe ţară. Mai exact, rata şomajului în Bucureşti era, la nivelul lunii septembrie 2009, de 2%, faţă de 6,9% la nivel naţional. Crearea şi păstrarea locurilor de muncă este, fără îndoială, un succes al mediului de afaceri bucureştean. Apoi, am menţionat mai sus ponderea firmelor bucureştene în exporturi, importuri, IT, comerţ cu amănuntul şi nu vreau să mai revin, dar acestea sunt exemple concrete ale modului în care bucureştenii şi-au păstrat nivelul de performanţă faţă de oamenii de afaceri din alte regiuni.
Reporter: Care sunt cele mai profitabile, cele mai prospere domenii de activitate în momentul de faţă?
Sorin Dimitriu: Numai în cursul lunii august a.c., numărul societăţilor comerciale înmatriculate în Bucureşti a reprezentat 12,7% din totalul înmatriculărilor din ţară. Domeniile care acum promit cel mai mult sunt turismul, prelucrarea produselor agro-alimentare, infrastructura, energia verde. Dacă e nevoie de argumente, să ne amintim că peste o lună şi ceva, la Copenhaga, 190 de state vor discuta cum să reducem efectul de seră, ceea ce va conduce la comenzi pentru tehnologii noi, sisteme de producţie a energiei verzi. Iar în ceea ce priveşte sectorul agro-alimentar, să nu îi uităm pe cei care prognozează că următoarea criză va fi una alimentară. Cine va fi eficient în producţia de alimente, va câstiga.
Reporter: Câte firme din Bucureşti au fost nevoite să-şi înceteze activitatea din cauza efectelor crizei economice şi care au fost cele mai afectate domenii de activitate?
Sorin Dimitriu: În cazul Capitalei, nu se poate spune că factorul principal care a condus la suspendarea activităţii a 17.197 companii (15,2% din totalul suspendărilor la nivel naţional) şi la dizolvarea voluntară a înca 3.601 firme (24,5% din totalul înregistrat la nivel naţional) în primele nouă luni ale acestui an a fost criza economico-financiară. Potrivit statisticilor realizate de ANAF, circa trei sferturi din firmele care şi-au închis activitatea sau au fost dizolvate în primul semestru al acestui an nu au avut sau nu au declarat că au activitate la momentul închiderii. Închiderea acestor companii nu a avut un impact major pe piaţa muncii, cifrele furnizate de Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AMOFM) fiind un argument în acest sens.
Astfel, rata somajului din Capitală era, la sfârşitul lunii septembrie a.c., de 2%, în urcare uşoară faţă de luna anterioară (1,88 la sută în august), iar numărul total al şomerilor înregistraţi era de 21.306 persoane. Nu acelaşi lucru se poate spune despre ceea ce se întâmplă la nivel naţional, unde rata şomajului a urcat la 6,9% de la 6,6% în august, iar numărul de şomeri a ajuns la 625.140, nivel record al ultimilor 5 ani. Pe de altă parte, în primele opt luni ale acestui an, în Bucuresti s-au înfiinţat 13.565 firme, respectiv 16,4% din cele înfiintate la nivelul întregii tări.
Reporter: Cât a contat introducerea impozitului minim?
Sorin Dimitriu: Cel puţin în cazul Bucureştiului, nu a contat, însă, apreciez că acest impozit, aplicat pentru o perioadă limitată de timp, va contribui la însănătoşirea mediului economic românesc, mai ales ca sunt cifre care trebuie să ne pună pe gânduri: economia subterană în 2008 a reprezentat peste 20% din PIB, iar evaziunea fiscală de la plata TVA a fost de peste 20 de miliarde lei.
Reporter: Cum poate ajuta CCIB mediul de business local şi ce astfel de proiecte are în vedere?
Sorin Dimitriu: CCIB are o gamă complexă de astfel de proiecte, dar nu mă voi opri decât asupra câtorva dintre ele. În primul rând, pentru relansarea exporturilor, am lansat o strategie de reactivare a unor parteneri comerciali din afară UE, din Balcani, spaţiul ex-sovietic, Orient şi Africa de Nord. Apoi, în viitorul apropiat vom deschide reprezentanţe în Emiratele Arabe Unite (la Sharjah) şi în Spania (la Barcelona). De asemenea, CCIB este implicată în derularea unor proiecte finanţate din programe interne şi internaţionale. Implementarea acestor proiecte contribuie, printre altele, la schimbarea mentalităţii oamenilor de afaceri şi a viitorilor oameni de afaceri (studenţi), precum şi la modificarea comportamentului de consum şi a obiceiurilor comunităţii de afaceri.
Este important de subliniat că, datorită acestor proiecte, oamenii de afaceri beneficiază de cursuri de pregătire gratuite, pe care altfel le-ar fi plătit cu câteva sute de euro pe modul. Nu în ultimul rand, de o mare importanţă sunt demersurile pentru facilitarea rezolvării litigiilor comerciale prin promovarea şi în România a unei instituţii care în vest este din ce în ce mai apreciată, şi anume cea a medierii comerciale. Dacă tot ne plângem că procesele sunt costisitoare şi durează mult, de ce să nu ne luăm soarta în mâini şi să punem pe picioare acest sistem al medierii?
Reporter: Cum arată Topul firmelor din acest an? Faţă de ediţia precedentă, sub presiunea crizei economice, au fost modificări majore?
Sorin Dimitriu: Anul 2008 nu a fost la fel de greu pentru firmele româneşti ca şi pentru cele americane sau vest-europene. Firme mari, precum AIG, Chrysler, Ford, General Motors şi multe altele, nu au reuşit să supravieţuiască decât printr-o politică de susţinere masivă de către stat. Pachetul de sprijin american a fost de peste 800 de miliarde de dolari, iar firmele particulare româneşti au beneficiat de un sprijin de stat aproape insesizabil, comparativ cu PIB-ului României. Oricum, nu datorită ajutorului de stat au supravieţuit firmele pe care dorim să le premiem joi, 29 octombrie.
La noi, criza a izbit mai târziu, iar cea mai bună dovadă este faptul că nici măcar FMI-ul sau Banca Mondială nu au putut anticipa în mai 2009 amploarea contracţiei economiei româneşti, pe baza efectelor din decembrie 2008. Atunci, experţii internaţionali au anticipat o scădere a economiei de 4 la sută şi politicienii ne mai asigurau că vom avea o criză mai uşor de trecut. Asta s-a întâmplat pentru că noi am reacţionat la prăbuşirea pieţelor către care se îndreptau peste 70% din exporturile noastre. Noi nu am avut active toxice, dar a trebuit autoritatea FMI şi a Comisiei Europene pentru ca nouă bănci cu capital străin din România, cu o cotă de piaţă de circa 70%, să finalizeze şi să semneze scrisorile prin care se angajau să îşi menţină expunerea în ţara noastră şi să deschidă noi finanţări, dacă situaţia o va cere. Chiar dacă criza a venit la noi prin ricoşeu, firmele private au fost silite să se bazeze pe propria capacitate de management şi pe propria flexibilitate pentru a supravieţui şi a ajunge să vadă luminiţa de la capătul tunelului, pe care ne-o promit azi experţii internaţionali.
Anul acesta, au îndeplinit cumulativ criteriile stabilite în metodologia de realizare a Top-ului Firmelor din Municipiul Bucureşti pe 2008 un număr de 59.190 firme (41,7%din totalul firmelor care au depus bilanţul aferent anului 2008), faţă de 41.511 companii (31,5% din total) cu un an în urmă. Dintre acestea, numai 1.663 vor urca pe podium, sub lumina reflectoarelor.
Reporter: Care sunt cele mai premiate domenii de activitate în Topul firmelor bucureştene?
Sorin Dimitriu: Nu există domenii mai premiate, sau mai puţin premiate, dat fiind că metodologia este unitară. Ca şi la ediţiile precedente, Top-ul firmelor bucureştene se împarte în şase domenii de activitate: cercetare-dezvoltare şi high tech; industrie; construcţii; servicii; comerţ, export, turism; agricultură, pescuit, piscicultură. Evident că, pentru relevanţa clasificării, în cadrul fiecărui domeniu, firmele sunt împărţite pe cinci clase de mărime, şi anume întreprinderi foarte mari, mari, mijlocii, mici şi microîntreprinderi.
CCIB recompensează şi anul acesta investiţiile companiilor bucureştene în protecţia mediului, inclusiv în tehnologii nepoluante, în colectarea selectivă a deşeurilor, înlocuirea unor materii prime şi materiale cu impact negativ asupra mediului cu altele nepoluante, în cadrul unei ierarhii speciale, intitulate Top-ul protecţiei mediului, organizat în colaboare cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti.
Capacitatea de inovare a oamenilor de afaceri bucureşteni este răsplătită, pentru al IX-lea an consecutiv, cu Trofeul creativităţii, ce va fi decernat în baza datelor centralizate la OSIM. Desigur că în unele sectoare activează mai multe firme, în altele mai puţine, ceea ce poate duce la apariţia în Top a unor domenii în care toate locurile sunt completate, iar în altele avem mai puţini laureaţi. Pentru noi, însă, ca organizatori, toate domeniile sunt egale, după cum firmele sunt egale.
