Marturisesc ca nu prea pricep de ce ar fi nevoie de cele doua posturi, atata vreme cat TVR nu reuseste sa se descurce onorabil cu cele patru canale pe care le are deja. De 18 ani incoace, TVR1 a fost loc de harjoana pentru tot felul de politruci trimisi acolo sa se asigure ca obedienta este criteriu de ierarhizare si alegere a stirilor. Slabele tentative de reforma s-au lovit de rezistenta interna si presiuni externe. TVR2, pe de alta parte, a avut rolul de teren de experimentare. Canalul a trecut prin nenumarate schimbari, incercand de fiecare data, fara succes, sa isi atraga alaturi un public tanar, educat si cultivat. Publicul a ramas insa insensibil. Intrebati in jur. Cati dintre cunoscutii dumneavoastra reusesc sa isi aminteasca trei emisiuni de pe TVR2?
La fel de insensibil a ramas si publicul vizat de TVR Cultural, un canal care pare vesnic condamnat la o existenta irelevanta si prafuita, la fel ca multe dintre productiile pe care le transmite. Ramane TVR International, al carui rost este greu de precizat intr-o perioada in care accesul la internet este de domeniul banalului. Televiziunea publica pare mai degraba un dinozaur industrial, lasat mostenire de Nicolae Ceausescu. Are mii de angajati, cheltuieste ineficient milioane de euro din fonduri bugetare, iar singura ei preocupare reala pare sa fie aceea de a se mari din ce in ce mai mult. De a-si adauga noi si noi atributii, pe care nu le poate justifica si indeplini. Cam ca birocratia din administratia publica. Mai grav, prin faptul ca i se permite sa atraga publicitate, nu face decat sa deformeze piata media care a dovedit in ultimii ani ca poate sa raspunda nevoilor de stiri si de divertisment ale publicului.
Personal, cred ca, pentru televiziunea publica din Romania, un canal este suficient. Iar acel canal ar putea sa functioneze achizitionand programe de pe piata libera. Dupa criterii clare, agreate de toata lumea si in conditii de transparenta. In felul asta “profesionistii” TVR-ului se pot manifesta plenar, iar banii publici vor fi cheltuiti judicios. Dar cat curaj ne trebuie pentru asta?
