In Romania, toata lumea sta cu ochii pe curs, chiar si BNR care sustine, din perspectiva tintirii inflatiei, ca intervine mai mult sau mai putin discret, doar pentru a mentine un raport optim intre cuantumul lunar al importurilor si nivelul rezervelor. Din alt unghi privesc cursul exportatorii, care si-ar dori probabil un euro la 3,6 - 3,7 lei noi pentru a-si vedea competitivitatea externa revigorata pe aceasta cale. Analistii macroeconomici, cu diverse nuante, spun cu totii ca economia nu a inventat o alta metoda de ajustare a deficitelor externe excesive, asa cum este acum cazul nostru, decat o slabire a monedei nationale.
Faptul ca leul se mai si uita pe unde merge, adica nu umbla numai cu nasul pe sus, este o consecinta mixta a contextului financiar international care scade apetitul pentru risc al investitorilor, dar si a ritmului de crestere a deficitului de cont curent. Din acest ultim punct de vedere, daca deprecierea continua, va fi interesant de vazut in ce masura faptul va avea efectul benefic scontat asupra evolutiei deficitului, asa cum se spera in acest moment.
Intr-o inlantuire teoretica simplista, moneda mai slaba stimuleaza exporturile, inhiba exporturile, si, pe cale de consecinta, reduce diferenta dintre ele. Desigur, castigurile ipotetice in planul deficitului extern, care este problema Guvernului, pot incurca serios graficul de dezinflatie, care este mai ales in sarcina Bancii Nationale.
Momentul in care s-a produs inversarea de trend in evolutia leului a fost ales, cum era de asteptat, de catre nerezidenti si, cum spuneam, nu era o problema daca, si doar cand se va produce. Probabil, unicul aspect nefast al fugii banilor fierbinti se poate resimti in planul dezinflatiei, pentru ca schimbarea sentimentului investitorilor s-a materializat simultan cu alte riscuri asociate prognozei BNR ca, de pilda, inflamarea pretului titeiului sau maririle salariale fara suport in cresterea productivitatii muncii. Initierea, intr-un scenariu extrem de nefavorabil si speram, improbabil, a unei spirale inflationiste preturi de import-salarii este cel mai mare pericol in cazul unei deprecieri mai consistente a leului. Dar, in acelasi timp, si cel mai serios test al consolidarii asteptarilor dezinflationiste din Romania.
