Astfel, inspectorii Garzii Financiare vor avea dreptul, in cadrul verificarilor derulate, sa confiste bunuri, sa legitimeze persoanele aflate la locul controlului si sa participe activ la perchezitii. Mai mult, Garda Financiara va putea solicita sa participe, impreuna cu organele abilitate de lege, la efectuarea perchezitiilor in localuri publice sau particulare, cum ar fi case, curti, dependinte si gradini, daca exista indicii ca in aceste locuri sunt ascunse documente, marfuri sau se desfasoara activitati care au ca efect evaziunea fiscala.
Oamenii de afaceri sunt de parere ca ANAF considera aceste masuri ca fiind prea dure si vor crea mai multe abuzuri si coruptie. “Garda nu e politie. Unde e pericolul social la activitatile pe care le controleaza ANAF?”, a declarat pentru Business Standard Gabriel Marin, director general Omnilogic. Potrivit reprezentantilor oamenilor de afaceri, Garda, prin acest proiect, se transforma intr-un serviciu de informatii fiscal.
“E normal ca Garda Financiara sa fie dura, asa cum se intampla in toate tarile, insa exista niste exagerari in prevederile acestui proiect. Va incuraja abuzurile si coruptia”, a explicat Cristian Parvan, secretar general al AOAR.
Proiectul ofera angajatilor Garzii Financiare puterea sa confiste bunurile a caror provenienta, fabricatie, depozitare, transport sau desfacere este ilicita, precum si veniturile realizate din activitati comerciale nelegale si sa ridice documentele financiar-contabile si de alta natura care pot servi la dovedirea contraventiilor sau infractiunilor. Totodata, contribuabilii vor putea sa stabileasca, in a doua jumatate a anului, platile pentru fiecare suma datorata bugetului general consolidat, renuntandu-se temporar la contul unic.
