Fuziunile din domeniul energetic sunt privite de Comisia Europeană ca un semn că firmele au realizat că activează pe o piaţă europeană comună. Potrivit purtătorului de cuvânt al Comisarului european pentru Energie, Andris Piebalgs, gruparea unei companii hidroelectrice cu una de producţie a energiei ar putea determina o valoare adăugată suplimentară în cazul privatizării. Iar, în condiţiile în care compania respectă reglementările europene privind competiţia şi legislaţia naţională, Comisia Europeană nu are de făcut niciun comentariu.

"Nu este anormal ca în procesul de creare a pieţei europene micile companii să fuzioneze şi să formeze alte companii mai mari. Acest lucru a fost valabil în mai multe state membre ale Uniunii Europene.(...) Dar este împotriva legislaţiei interne dacă aceeaşi companie va controla atât activităţile de transport cât şi cele de producţie de energie. Atâta timp cât legea competiţiei şi legislaţia internă sunt respectate, nu avem nimic de comentat Guvernului român", a declarat Ferran Tarrandella, purtătorul de cuvânt al Comisarului european pentru Energie.

Ferran Tarradella a explicat că atunci când Comisarului european pentru Energie, Andris Piebalgs a dezaprobat crearea unor monştri energetici nu s-a referit la astfel de companii, create de guverne, ci la companiile integrate care controlează producţia, transportul şi distribuţia de energie. Nu este însă şi cazul României.

"El a spus că nu este de acord ca marile companii să realizeze şi activităţi de transport şi de producţie de energie în acelaşi timp. În acest caz, România, are separate domeniile", a mai spus acesta.

Strategia energetică a României prevede înfiinţarea unei companii energetice naţionale, care să cuprindă producători de energie şi societăţile de distribuţie rămase în proprietatea statului.