Oficialul OMV a confirmat că este decis să ducă la bun sfârşit această operaţiune, chiar dacă "va dura doi sau trei ani", pentru că, în opinia acestuia, eforturile sunt justificate.

"Am încercat să convingem guvernul ungar. Le-am oferit posibilitatea unui management comun al companiei, iar o parte din conducere ar fi fost localizată în Budapesta. Acolo am fi amplasat şi managementul principalei divizii a grupului - de rafinare. Dar, bineînţeles, doar cei mai buni ar fi făcut parte din management, nu am fi nominalizat oameni pe baza naţionalităţii acestora şi nu ar fi contat dacă persoana în cauză ar fi fost slovacă, austriacă sau ungară. Vrem să construim o companie central-europeană, nu una ungară, românească sau slovacă", a delarat Ruttenstorfer.

Ruttenstorfer a negat că OMV ar dori să vândă anumite rafinării deţinute, într-o perioadă în care Comisia Europeană face presiuni pentru aplicare unor măsuri de separare a operaţiunilor de producţie şi distribuţie ale marilor producători de energie.

Întrebat dacă poate fi vorba de o coordonare cu grupul rusesc Gazprom privind achiziţia companiei ungare MOL, oficialul austriac a precizat că "Există multe zvonuri în Europa Centrală, însă vă pot spune că acesta nu este adevărat. Suntem interesaţi de această fuziune pentru că puteam observa presiunea din ce în ce mai mare exercitată în zonă de Rusia şi Kazahstan. Dar, bineînţeles, avem, de peste 40 de ani, o relaţie bună cu Gazprom".

Ruttenstorfer a ţinut să elimine o parte dintre îngrijorările legate de posibilitatea ca grupul rezultat prin fuziunea OMV-MOL să ajungă în mâinile Gazprom, precizând că OMV are doi acţionari majoritari, guvernul austriac şi holdingul Abu Dhabi IPIC, cu care a semnat deja acorduri pe termen lung, prin care aceştia se angajează să rămână în continuare acţionari majoritari.

OMV şi-a majorat deţinerea MOL de la 10% până la aproape 20% în iunie 2007 şi a propus o fuziune integrală. Compania cu sediul la Viena a anunţat în septembrie că este pregătită să plătească 32.000 de forinţi/acţiune MOL, adică 20 de miliarde de dolari pentru întreaga companie.

MOL, cea mai mare companie ungară după valoarea de piaţă, a respins însă oferta OMV şi s-a angajat într-un program de răscumpărări care a dus-o la controlul efectiv al aproape 40% din propriul pachet de acţiuni.

Guvernul ungar a respins, de asemenea, fuziunea propusă de OMV şi a adoptat o lege prin care o astfel de tranzacţie devine mult mai greu de făcut, determinând o acţiune legală a Comisiei Europene.

Sursa: eTrend