sursa: Riscograma
De ce ar trebui să fie promovabilitatea mai mare sau mai mică? Majoritatea absolvenților din universități ajung să lucreze în domenii fără legătură cu propria specializare. Nu pentru că ar fi prea mare bătaia pe “posturi” ci pentru că fie posturi pentru calificările respective n-au existat niciodată, fie dacă există universitatea nu oferă minimum de calificare necesară, fie pentru că și în rarele cazuri când universitatea este adaptată la piață, studentul n-a catadicsit să învețe nimic, scrie Lucian Davidescu pe riscograma.
N-a învățat nimic la facultate pentru că n-a învățat nimic la liceu, pentru că n-a învățat nimic la școală, desigur. A, da, a tocit materia – în săptămâna dinaintea examenelor, pentru a o uita în săptămâna de după.
Despre cât de slabă este calitatea educației românești se știe în linii mari. Se știe că nici o universitate românească nu este în top 500 mondial, așa cum se știe și că abslvenții de gimnaziu sunt cei mai slabi din Europa. Nivelul absolvenților de liceu a rămas însă “o afacere locală”, pentru că nu există studii comparative care să arate exact cam cum stăm.
Un lucru este însă destul de limpede – jumătate dintre elevii de gimnaziu sunt analfabeți funcțional, dar totuși sunt trimiși în liceu să jongleze cu noțiuni abstracte, de la critica literară până la versiuni simplificate ale științelor exacte. Însă datele arată că majoritatea nu știu să citească, mai ales dacă-i vorba de un text științific, și nu știu să folosească matematica mai departe de operațiile simple.
Așa că referatele copy-paste, meditațiile, memorarea mecanică sau frauda nu mai sunt accidente ale sistemului ci singurul mod în care el poate supraviețui. Fără ele, adică fără iluzia că fac ceva, elevii și-ar da seama că își pierd vremea complet și ar pleca acasă!
Culmea este că există competiție! Elevii buni se bat pe școlile cu profesori buni și invers. Problema este că, până și în aceste cazuri, ambele părți sunt conștiente de minciună. Elevii învață nu pentru că asta le-ar folosi la ceva ci doar pentru a demonstra prin notă că, dacă trebuie, vor fi în stare să învețe și ceva util. Situația asta servește însă doar scopurile unei minorități. Pentru cei mai mulți, este o chestiune irelevantă – de aici dezinteresul și notele mici de la un bac cu subiecte la fel de cretine ca întotdeauna.
Însă așa cum anunță graficul de sus, acesta nu este un eseu. În lipsa unei evaluări corecte, să încercăm o estimare – câți au nevoie de bacalaureat pentru că le-a fost util liceul și pentru câți nu contează dacă își văd de alt drum. Citeşte mai mult pe riscograma
Opinie: Bac-ul trebuie repetat, dovezile arată că au promovat prea mulţi!
Publicat la 05.07.2011, 07:31:45
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
Articole înrudite

Actualitate
Proiectul RAPID – investiție în oameni și comunități. Cum poate transferul de cunoștințe să transforme agricultura rurală din România
Actualitate
Astăzi în istorie, 24 august: Krugerrand-ul aur intră pe piață
Actualitate
Citatul zilei, 24 august 2026: Investitorul individual are un avantaj constant

Actualitate
Ce verifici înainte să cumperi un apartament

Actualitate
