De la infiintarea zonei euro s-a ridicat problema asa-numitelor tari “free-rider”. Argumentul este ca aceste tari pot beneficia de umbrela stabilitatii oferite de UE, dar politicile lor economice nu sunt atat de conditionate ca ale tarilor din zona euro. Pozitia implicit discretionara a politicii monetare - in tarile care au un curs de schimb liber - devine un atu in circumstantele ce necesita ajustari ale economiei in fata unor evenimente nefavorabile.
Graficul de mai jos arata magnitudinea devaluarii monedelor comparativ cu momentul dinaintea declansarii crizei economice in tarile ce nu sunt membre ale zonei euro. Raportat la nivelul din aprilie 2007, lira sterlina a suferit cea mai mare cadere in raport cu moneda euro, cu peste 32%. Leul a cunoscut si el o depreciere de peste 26%, iar zlotul polonez cazuse, la un moment dat, cu peste 30% fata de euro. Recent, Comisia Europeana si-a exprimat ingrijorarea fata de rata deprecierii lirei sterline, invocand un paragraf din Tratatul UE, ce mentioneaza ca “rata de schimb este o problema de interes comun”. Pozitia CE este insa greu de aparat in contextul actual, deoarece devaluarea monedelor tarilor UE s-a facut fara controlul autoritatilor locale. Deci, nu a fost o devaluare “controlata”.
Problema devaluarii capata si alte valente, in conditiile in care economiile acestor tari pot beneficia de politica fiscala expansiva in tarile membre ale zonei euro. Impulsul fiscal in tari precum Germania duce la expansiunea cererii interne. Iar un efect indirect al acesteia il reprezinta cresterea importurilor din tarile UE care au avut o devaluare competitiva. Cresterea potentiala a exporturilor de masini Dacia in Germania, ca urmare a facilitatilor fiscale din aceasta tara la achizitionarea de masini noi, este un exemplu in acest sens. Alte economii, precum Suedia, beneficiaza masiv de pe urma devaluarii. Traditional, Suedia are o activitate de comert intensa cu Danemarca - aceasta are insa coroana daneza fixata intr-o banda foarte ingusta fata de euro. Astfel, economiile tarilor UE din afara zonei euro sunt in pozitia de a profita de pe urma expansiunii fiscale in zona euro fara a-si asuma un cost bugetar. Acesta nu este putin lucru.
Pentru Romania, impotriva careia CE a initiat recent procedura de deficit bugetar excesiv, poate reprezenta o gura de oxigen. Ar fi un dezastru daca Guvernul ar da cu piciorul acestei oportunitati. Mentinerea competitivitatii, prin pastrarea unui nivel de impozitare si taxare redus, trebuie sa constituie o prioritate.
