Președintele Camerei Deputaților și președintele PNL, Ludovic Orban, și-a apărat, miercuri, decizia de a convoca, împreună cu președintele Senatului, plenul reunit al Parlamentului pentru citirea moțiunii de cenzură depuse de USR PLUS și AUR. Acesta a declarat că ordinea de zi privind dezbaterea și votul asupra moțiunii trebuie aprobată tot în Birourile Permanente Reunite ale Parlamentului, însă este o obligație constituțională a șefilor celor două Camere să convoace plenul în acest caz, pentru a permite respectarea Constituției.
Acesta spune că statutul PNL prevede că prima obligație a liberalilor este aceea de a respecta Constituția și legile țării.
“Le atrag atenția colegilor mei mai înfierbântați că au obligația, atât ca cetățeni, cât și ca membrii PNL să respecte Constituția și legile țării. Lucrurile sunt foarte clare. Nu voi vota moțiunea de cenzură și niciun parlamentar PNL nu va vota. Orice boicotare a acestui unic instrument democratic prin care Parlamentul poate să înceteze activitatea unui guvern care nu mai beneficiază de susținere majoritară este un atentat la democrație și la principiul statutului de drept – blocarea unei moțiuni de cenzură”, mai spune liderul liberalilor.
“Convocarea plenului nu cuprinde ordinea de zi. Nu este regulamentar ca președinții Camerelor, când fac convocările, să stabilească ordinea de zi. Pentru stabiliea ordinii de zi vom convoca BPR.
Este o obligație constituțională a președinților celor două camere, aceea de a convoca plenul pentru a permite respectarea Constituției.
Atât prevederile constituționale, cât și cele ale regulamentului ședințelor comune sunt foarte clare în ceea ce privește derularea procedurilor, odată cu depunerea unei moțiuni de cenzură.
În 2010, a existat un șir de conflicte juridice de natură constituțională care au fost inițiate în primă fază de președintele Senatului, Mircea Geoană și în a doua fază de Guvernul condus de Emil Boc. Președintele Senatului a declanșat conflictul juridic de natură constituțională, solicitând CCR să declare neconstituțională angajarea răspunderii inițiate de guvernul Boc pe legea Educației Naționale. CCR a soluționat acest conflict în sensul că este neconstituțional ca Guvernul să-și angajeze răspunderea pe un proiect de lege care se află în dezbaterea Parlamentului. Odată cu angajarea răspunderii a fost declanșată procedura moțiunii de cenzură. Parlamentarii PSD și PNL au depus moțiunea în termenul constituțional, după angajarea răspunderii.
Mircea Geoană, ca președinte al Senatului, a refuzat convocarea plenului Camerelor reunite. Atunci, guvernul Boc a invocat un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și președintele Senatului, în care a solicitat ca să se prounțe CCR cu privire la derularea moțiunii de cenzură și a solicitat ca președintele Senatului, în urma deciziei Curții să fie obligat conform deciziei CCR să convoace plenul și să deruleze procedurile legate de moțiunea de cenzură.
În cadrul acestui al doilea conflict juridic de natură constituțională, CCR a decis următorul lucru. Deși a declarat procedura de angajare a răspunderii neconstituțională, a considerat că, deși moțiunea de cenzură a fost depusă în cadrul unei proceduri neconstituționale, odată depusă moțiunea de cenzură, nu poate fi oprită și a obligat practic președintele Senatului să convoace plenul ca să deruleze procedurile moțiunii de cenzură.
Din cuprinsul motivării reiese poziția CCR. Împiedicarea derulării procedurii moțiunii de cenzură reprezintă o încălcare a Constituției și într-o dezvoltare ulterioară se spune clar că este încălcat principiul constituțional al statului de drept”, a afirmat Ludovic Orban.
