La cat estimati piata interna a vinului?
Dupa estimarile noastre, piata vinurilor din Romania se va ridica, in acest an, la circa 500 milioane de euro. Putem spune ca media productiei vinurilor din Romania va fi de pana la sase milioane de hectolitri, dintre care doar 1,5 milioane de hectolitri reprezinta vinuri comercializate. Restul intra in categoria vinurilor de consum. Ca si suprafata, Romania detine in jur de 180.000 de hectare cultivate cu vita-de-vie, fiind pe locul cinci ca suprafata cultivata in Uniunea Europeana, dupa Spania, Italia si Portugalia. Piata vinului a crescut datorita cresterii competitivitatii productiei romanesti, avand ca motiv principal investitiile facute din anul 2000 pana in prezent. Din pacate, privatizarea a inceput prea tarziu in Romania, iar comasarea suprafetelor cultivate cu vita-de-vie a intrat intr-un fagas normal prea tarziu.
Potentialul Romaniei este foarte ridicat. Suprafata cultivata cu vita-de-vie nobila este de 50.000 de hectare, la care se mai adauga inca 30.000 de hectare cultivate cu hibrizi direct producatori (HBD), care sunt interzisi la plantare si la comercializare, prin tratatul de aderare la Uniunea Europeana. Noi dorim replantarea totala a acestor suprafete. O alta problema a industriei viti-vinicole este ca suprafetele din Romania cultivate cu vita-de-vie nu sunt comasate.
Cine sunt principalii jucatori pe piata?
Dupa cotele de piata, cei mai importanti producatori de vinuri sunt Murfatlar, Jidvei, Cotnari, Vincon, Cramele Recas, Agroindustriala Bucium, nume cu rezonanta pentru consumatorii de vinuri din Romania. Cu siguranta, mai este loc si de alti jucatori pe piata, deoarece Registrul Viticol inregistreaza in jur de 180.000 de hectare de vita-de-vie, dintre care doar 50.000 de hectare sunt intrate in circuitul comercial.
Ce se intampla cu suprafetele de vita-de-vie?
Ar trebui sa avem grija cu totii la fenomenul de defrisare. Sunt proprietari de vii care vor fi tentati sa le abandoneze, deoarece prima de abandon pentru fiecare hectar cultivat cu vita-de-vie hibrid este cuprinsa intre 3.000 si 5.000 de euro. Preturile la terenuri au crescut foarte mult in ultima perioada, iar proprietarii pot fi ispititi sa abandoneze si apoi sa vanda terenurile fie unor afaceristi din imobiliare, fie marilor producatori de vinuri.
Cum a influentat aderarea la Uniunea Europeana industria viti-vinicola din Romania?
Perioada de preaderare a fost foarte importanta, pentru ca ne‑a adus beneficiile programelor de dezvoltare si finantare, precum SAPARD, cu ajutorul caruia am reusit sa dezvoltam proiecte si sa crestem nivelul finantarilor din acest sector.Va trebui sa facem proiecte si programe foarte bune, deoarece vom intra in competitie cu statele Uniunii Europene, care au un nivel de dezvoltare mult mai mare decat noi. Altfel, vom fi mereu tara nou-membra cu un un buget mult mai mic si care ramane mereu ruda saraca a marilor state.
Incercam sa ne atragem aliati, cum ar fi asociatiile de producatori din Franta, Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria. De asemenea, s‑au alocat foarte multe fonduri importante pentru replantarea si reconversia viilor. Pentru anul 2006-2007 s-au cheltuit opt milioane de euro, pentru perioada 2007-2008 sunt alocate sume de circa 20 milioane de euro, iar pentru 2008-2009 vor fi acordate 30 milioane de euro. La acesti bani se adauga si cheltuielile pentru promovarea pe pietele terte a vinurilor romanesti. Speram ca pana in 2013 sa obtinem 40 milioane de euro pentru sectorul vinului.
De ce nu sunt vinurile romanesti competitive pe piata externa?
Vinul romanesc nu este un brand pe piata externa. A fi competitiv inseamna a avea un produs de calitate. Romania are vinuri de calitate, dovada premiile obtinute de vinurile noastre in ultima vreme. Dar, pe langa calitate, preturile trebuie sa fie mici, pe placul consumatorilor. Noi am intrat in concurenta cu tari foarte importante din Uniunea Europeana, unde s-au facut foarte multe investitii. E greu sa ai un randament economic foarte bun la hectar, atata timp cat in Romania nu s‑au facut investitii in tehnologie si in plantatii. In Romania, productia medie la hectar este de circa cinci tone de struguri, in timp ce in Spania, Italia si Franta este de circa 15 tone.
Vinurile de masa, in vamile din Giurgiu si Constanta, se importa cu circa 0,25-0,35 de euro pe litru, in timp ce in Romania pretul de productie este de circa 0,4-0,5 de euro pe litru. De asemenea, in ultima perioada, pe piata romaneasca a intrat foarte mult vin din import. De remarcat, insa, ca vinul importat este de masa si nu de origine controlata. Obiectivul membrilor patronatului Vinului, respectiv a marilor producatori, este de a-si mentine pozitia pe piata interna, de a o dezvolta si apoi sa iasa pe pietele externe.
Cat de importanta este promovarea pentru vinuri?
Este vitala. Pentru a fi competitiv trebuie, obligatoriu, sa ai o notorietate a calitatii, a traditiei si un brand foarte valoros. Noi de abia construim un brand pentru vinul romanesc. Din pacate, cei care trebuie sa realizeze brandul de tara, fie nu au menirea necesara, fie nu sunt capabili sa-l construiasca asa cum ar trebui. Din punct de vedere al volumului, Romania nu este un jucator important pe piata mondiala a vinului. Piata publicitatii vinurilor din Romania nu este foarte dezvoltata. Sunt doar doi-trei mari producatori care au bugete considerabile alocate marketingului si publicitatii.
Cu toate acestea, publicitatea este foarte importanta pentru vinuri. Daca defalcam pretul unei sticle de vin, 10% din pretul acesteia valoreaza continutul, iar restul, de 90% inseamna marketing.
Ce fel de vinuri prefera romanii?
Romanii prefera, in general, vinuri albe, demiseci si demidulci, cu toate ca noi le recomandam pe cele rosii, seci. La noi aproximativ 60% dintre vinurile produse sunt albe, 35% rosii si doar 5% sunt rose. Din punct de vedere al consumului, un roman, bea, in medie, pe an, circa 27 de litri de vin, dintre care doar trei-patru litri sunt vinuri imbuteliate la sticle de 0,75 de litri. Cei mai mari consumatori de vinuri sunt francezii, care beau, anual, aproximativ 50 de litri pe cap de locuitor. Puterea de cumparare din Romania este, insa, mult mai mica decat in Franta. Cu toate acestea, anticipez un consum ridicat de vinuri in urmatorii ani, in Romania.
Cum caracterizati anul 2007 pentru industria vinului?
In ciuda secetei, anul 2007 va fi un an foarte bun pentru vinuri din tara noastra. Estimez pentru acest an o productie de minimum cinci milioane de hectolitri de vin, asemanatoare cu productia din anul 2003, care a fost un an viti-vinicol foarte bun.
Credeti ca vor intra jucatori noi pe piata?
Ar fi normal sa apara jucatori noi pe piata, cel putin pe partea de vinificare, in contextul in care nu mai sunt taxe vamale la comertul cu vinuri intre statele comunitare. Este foarte probabil sa vina companii din tarile UE, care au un randament bun pe partea de productie de struguri, si sa vinifice in Romania. Mi-este greu sa cred, insa, ca vor aparea competitori noi straini care sa investeasca in plantatii de vita-de-vie.
Curriculum Vitae
- Varsta: 30 de ani
- Stare civila: necasatorit
- Studii: Juridice
- Experienta: 2001-2002 - Consilier Juridic in cadrul Ministerului Educatiei
- 2003-prezent - director general Patronatul National al Viei si Vinului (PNVV)
PNVV
- S-a reorganizat in februarie 2003
- Detine 40 de membri, printre
- care marii producatori Murfatlar, Jidvei, Cotnari si Vincon.
“Ar fi normal sa apara jucatori noi pe piata, cel putin pe partea de vinificare, in contextul in care nu mai sunt taxe vamale la comertul cu vinuri intre statele comunitare. Este foarte probabil sa vina companii din tarile UE, care au un randament bun pe partea de productie de struguri. Ovidiu Gheorghe director general PNVV
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
