> Ce credeţi despre piaţa farmaceutică românească, ce vi s-a părut ciudat şi neaşteptat aici?
Sunt o serie de lucruri interesante: primul este că sunt încă multe de făcut pentru accesul pacienţilor la tratamentul adecvat, şi aici cred că e rolul şi responsabilitatea noastră de a veni cu soluţii. Un al doilea element, foarte surprinzător pentru mine, este costul distribuţiei în această ţară, mult mai mare decât în alte părţi numai din cauza infrastructurii. Un ultim aspect este cel al specialiştilor foarte buni, nivelul înalt al expertizei; medicii sunt foarte dedicaţi pacienţilor, fie că sunt specialişti în HIV sau oncologie. Există bunăvoinţă, know-how, un nivel ridicat al nevoilor pacienţilor. Sunt şi soluţii şi e în puterea noastră să le găsim.
> În condiţiile unor bugete limitate, cum poate fi făcută creşterea accesului la tratament?
Nu am răspunsul, dar cred că poate fi gândit în parteneriat. Dacă ne uităm mai îndeaproape la diferite arii terapeutice şi boli, la protocoalele la care Ministerul Sănătăţii lucrează şi la accesul pacienţilor la tratament, descoperim un decalaj important. Acest decalaj nu poate fi acoperit decât suplimentând costurile. Ideea e să găsim o cale prin care să îmbunătăţim accesul pacienţilor în timp, pe o analiză cost-eficienţă la nivel de sistem.
> Cât veţi sta în România?
Este un mandat internaţional care poate dura între trei şi patru ani.
> Cum aţi ajuns să conduceţi organizaţia din România, v-a rugat cineva, aţi ales dintr-o listă de companii?
Mi-am dorit să am acces la conducerea unei organizaţii GSK din lume. Ce m-a atras la România? Faptul că este o ţară unde oamenii au ieşit dintr-un regim comunist şi sunt multe de îmbunătăţit.
> Care au fost statele de pe shortlist?
România era singura ţară din estul Europei, mai era una din America de Sud şi o alta din Asia, mult diferite în termeni de profil şi de oportunităţi. Pentru mine, cu aceste operaţiuni extinse şi cu un număr important de salariaţi, România este o oportunitate.
> Sunteţi interesat de achiziţii pe plan local, aţi găsit ceva potrivit? Care este sensul acestor achiziţii, de ce aveţi nevoie: capacitate de producţie, branduri, cotă de piaţă?
La nivel global, GSK este pe un tipar diferit de creştere faţă de alte companii. Competitorii aleg să fuzioneze cu alţi jucători mari, strategia lor e, în principal, aceea de a-şi creşte eficienţa prin reducerea costurilor. Strategia noastră e diferită, ne uităm la companii mai mici şi la anumite produse pentru a ne completa portofoliul. În piaţa locală suntem interesaţi să ne creştem businessul foarte agresiv, şi vom căuta orice posibil aranjament comercial care ar putea avea potenţial de a aduce beneficii pentru organizaţia din România, în termen de acces sau portofoliu.
>Câte ţinte potenţiale de achiziţie aţi găsit în România?
Nu pot să dezvălui asta.
> Dar există o cifră?
Cred că sunt o serie de oportunităţi comerciale în România. Suntem interesaţi activ de orice aranjament comercial şi afacere care ne pot ajuta să creştem businessul şi să îmbunătăţim accesul pacienţilor la medicaţie.
> De ce aţi pierdut cotă de piaţă în ultimii ani?
Cota de piaţă e un factor dinamic, este o combinaţie a mai multor elemente, şi cel important cred că a fost creşterea mai multor companii. Pentru noi este mai puţin importantă cota de piaţă şi mai mult creşterea pe care o generează organizaţia din România la nivel de business, dar şi ca număr de salariaţi şi investiţii. Consider că operaţiunile pe care le avem în această ţară sunt foarte extinse. Comparativ cu alţi jucători din farma, probabil că suntem cea mai naţională dintre companiile internaţionale din România. Avem producţie cu peste 300 de salariaţi, avem o companie de distribuţie, Europharm, cu 300 de salariaţi, investim şi în studiile clinice din ce în ce mai mult. GSK România a fost aleasă centru global pentru cercetarea în domeniul respirator, ceea ce va însemna mai multe oportunităţi în cercetare. În ultimii doi ani, am investit 3 mil. euro în cercetarea clinică şi în următorii ani vom investi alţi 6 mil. euro numai în acestă zonă.
> Specialiştii din domeniu vorbesc de lipsa lansărilor de produse noi. Consideraţi asta o problemă, este parte a strategiei dvs.?
Trebuie să ne creştem businessul, fără îndoială, şi în acest an vom lansa produse noi, vom vedea din ce în ce mai multe lansări de la GSK. Recent, am lansat Tyverb, un tratament inovativ pentru cancerul de sân. Avem unul dintre cele mai puternice pipeline-uri (n. red. - produse în cercetare care urmează să fie lansate pe piaţă) în oncologie. Până la începutul anului viitor vom vedea o serie de produse noi în oncologie, apoi din ce în ce mai multe produse în zona vaccinurilor. GSK e lider mondial pe zona vaccinurilor. Vom lansa Synflorix, e o altă ofertă importantă, şi veţi vedea GSK intrând în aria vaccinurilor terapeutice. În portofoliul nostru de cercetare există vaccinuri care pot ajuta la prevenirea bolilor, precum cancerul. E cunoscut Cervarix, vaccinul anti-HPV, pentru prevenirea cancerului cervical, avem noi vaccinuri, cum e cel pentru gripa porcină. E mai ieftin să previi decât să tratezi, prevenţia e o arie-cheie pentru noi şi veţi vedea din ce în ce mai multe produse aici. Dacă suntem bucuroşi că am pierdut cotă de piaţă? Nu, dar, în parte, este urmare a dinamicii pieţei. Nu înseamnă că GSK nu a performat, am crescut foarte frumos în România, nu am avut nicio scădere, deci cred că este urmare a evoluţiei celorlalţi jucători. Însă vrem să ne creştem businessul mai agresiv la nivel mondial, şi la fel şi în România. Dar cred că o creştere în business nu vine fără angajamentul de a investi; nu suntem interesaţi numai să luăm de la piaţă, ci să fim un partener al sistemului, pentru a contribui la îmbunătăţirea raportului cost-eficienţă în sistemul sanitar.
> Aveţi de mult fabrica de la Braşov, de ce v-a luat atât de mult să investiţi aici? Cu cât sunt mai mici costurile de producţie în România?
Fabrica din Braşov a început ca un operator local, când GSK a achiziţionat-o, cu mulţi ani în urmă. Când acţionează pe o piaţă locală, e nevoie de timp pentru a aduce expertiză şi a aduce fabrica la un anumit nivel al standardelor. A fost adusă la standardele GMP (n. red. - Good Manufacturing Practice), şi acum Braşovul e parte a reţelei globale de producţie. Este acum poziţionată ca furnizor global, e unul dintre potenţialii furnizori între fabricile GSK, şi poate intra în competiţia pentru preluarea unor mandate. Am început să relocăm un produs anti-HIV, Retrovir, care va fi produs la Braşov, şi va fi exportat, e un produs de mai mică anvergură. Cel mai important proces de relocare se întâmplă acum, priveşte Seroxat, medicament pentru tratamentul depresiei. Acest produs e delocalizat de la unităţi din toată lumea la Braşov.
Până în 2010, când transferul va fi finalizat, Braşovul va fi bază de export pentru acest medicament în 85 de state. Acest lucru înseamnă investiţii suplimentare de capital de 10 mil. euro. La finalizare vor fi exporturi de 300 mil. euro pe an şi asta va face din GSK cel mai mare exportator de produse farmaceutice din România. Ca rezultat vor fi taxe suplimentare de 4 mil. euro pentru stat, dar mai importantã este crearea a circa 100 de noi locuri de muncă.
> Credeţi că vaccinarea anti-HPV a fost condusă greşit?
Trecutul este în urmă, orice s-a întâmplat în această campanie, în mod evident, n-a mers. Dintr-o serie de motive, n-am fost parte în asta, nu pot comenta. Important este că România are cea mai mare incidenţă a cancerului cervical din Europa. Cea mai mare parte a ţărilor europene au un program de vaccinare pentru prevenirea acestui tip de cancer, câteva au un program eficient de screening şi de vaccinare, ceea ce oferă cea mai bună protecţie asupra acestei maladii. Boala e devastatoare, afectează prea multe tinere femei, şi trebuie să facem ceva pentru asta. Este obligaţia noastră, împreună cu ministerul, să ne asigurăm că pacientele sunt informate despre boală, că există tratament pentru asta, şi că ministerul e dispus să asigure
gratuit vaccinul pentru un număr de persoane.
CV
Patrick Desbiens
