> Intr-o declaratie mai veche, Stratfor a spus ca ar fi mai bine pentru statele din Europa de Est sa adopte mai devreme moneda euro. De ce credeti acest lucru? Porniti de la faptul ca valutele fluctueaza foarte puternic in aceasta perioada?
Un lucru este cert, exista aspecte pozitive si aspecte negative in adoptarea monedei euro. Totusi, in acest moment, preocuparea cea mai importanta pentru Europa emergenta (care include, evident, si Romania) este ca investitorii parasesc regiunea. In multe cazuri (cum e in Polonia sau Cehia, de exemplu), asa-zisa plecare a investitorilor nu este demonstrata de date financiare, ci exista doar teama generala ca intreaga regiune s-ar putea prabusi. Iar adoptarea monedei euro ar rezolva aceasta problema si ar risipi aceasta panica.
> Daca aceste state ar adopta euro imediat, ele ar putea redeveni instabile in scurt timp (de exemplu: inflatia s-ar putea reinflama, cum s-a intamplat cu Slovenia si Slovacia dupa ce au intrat in zona euro). N-ar fi aceste state un factor de instabilitate si in cadrul uniunii monetare?
Adoptarea monedei unice are, dupa cum am spus, o serie de aspecte negative, dar instabilitatea nu este unul dintre ele. A fi parte a zonei euro va presupune „fortarea“ statelor membre in a-si restructura anumite sectoare ale economiei. Este drept, prin aceasta restructurare, o parte dintre aceste sectoare ar putea sa-si piarda din competitivitate, dar, pe ansamblu, statele vor deveni mai rezistente. De exemplu, vor deveni mai rezistente in fata atacurilor speculative si vor fi capabile sa atraga capital mai ieftin. Capitalul mai ieftin ar putea prezenta cateva pericole (dupa cum descopera acum Irlanda si Spania), dar cand este accesat cu prudenta, capitalul ieftin poate stimula cresterea economica.
> Daca Uniunea Europeana ar relaxa criteriile de adoptare a monedei unice, care state din aceasta regiune ar fi mai pregatite sa intre in uniunea monetara? Care e situatia Romaniei si a Bulgariei?
In mod ironic, din cauza crizei economice, cele mai multe dintre aceste state ar putea indeplini criteriul inflatiei in anul urmator. Deficitul bugetar este un alt aspect care ar putea fi indeplinit, mai ales de catre statele care iau imprumuturi de la FMI (daca tinem cont de faptul ca un credit de la FMI este conditionat de diminuarea acestui deficit). Din pacate, Romania nu este intr-o pozitie buna la acest capitol, daca ne uitam la datele de anul trecut. In plus, este putin probabil ca Uniunea Europeana sa relaxeze criteriul deficitului bugetar. Intrarea mai rapida in ERM II este singurul lucru la care ar putea spera cele mai multe dintre aceste state.
> Credeti ca un ajutor financiar masiv ar ajuta statele estice sa depaseasca situatia economica dificila? Dupa cum am vazut pana acum, un asemenea pachet de sustinere financiara nu a ajutat foarte mult economiile din Statele Unite, Germania sau Franta?
In privinta ajutorului, problema nu este cat de mare va fi acesta, ci importanta este, mai ales, directia sa. Pentru statele din aceasta parte a Europei, problema nu este sa stimulezi consumul, ci sa te asiguri ca nu ingheata creditarea.
> Este imprimarea de bani noi o solutie pentru a salva economia europeana? Dupa cum a anuntat, Marea Britanie a recurs deja la acest mecanism, Trichet a sugerat ca blocul comunitar ar putea actiona la fel. Care sunt efectele tiparirii de bani noi?
Pe termen scurt, exista probleme, si ele sunt departe de a fi rezolvate. Deflatia este, in acest moment, cea mai mare amenintare pentru cea mai mare parte a Europei. Astfel, imprimarea de bani pentru a finanta datoria guvernamentala ar putea parea o solutie usoara si convenabila. Dar pe termen lung, apare problema inflatiei. In plus, apar semnale incorecte in privinta unor preturi, iar aceste semnale s-ar raspandi in intreaga economie. De aici s-ar putea ajunge la probleme pe termen lung prin investitii eronate.
> Pentru ca tocmai vorbim despre deflatie, ce masuri pot fi luate pentru ca aceasta sa fie prevenita?
Ceea ce discutam mai devreme, cu imprimarea banilor, este in mod cert unul dintre mecanismele de a preveni deflatia. Cheia este sa repornesti fluxul creditarii de la banci si institutiile financiare catre economie.
> Toate statele din aceasta regiune, inclusiv Romania, sufera din cauza lipsei de incredere. De altfel, acest fapt a fost penalizat de agentiile de rating. Cum poate fi imbunatatita aceasta situatie, cum poate fi recastigata increderea investitorilor?
In primul rand, este important sa se revina la o stabilitate macroeconomica. Din pacate, o mare parte din sentimentul investitorilor provine dintr-o mentalitate de masa care gandeste discriminatoriu fata de „Europa Emergenta“. Pana intr-un punct, statele din Balcani si din Europa Centrala vor trebui, pur si simplu, sa astepte sa treaca aceasta criza.
> Exista si alte pericole ce ar putea afecta increderea in aceasta regiune? Ne putem astepta la o agravare si mai drastica a lipsei de incredere?
Da, exista un pericol. Acest pericol este faptul ca bancile din Europa de Vest au, de fapt, expuneri mai mari decat cele pe care le-au raportat si ca Estul se afla in varful unui potential vulcan al datoriei. De aceea, FMI trebuie sa actioneze rapid, pentru a revigora increderea investitorilor in regiune.
> Monedele din regiune s-au depreciat mult in ultimele luni. Despre efectele negative ale acestei devalorizari s-a vorbit destul de mult. Exista si efecte pozitive, efecte importante?
Pana la urma, deprecierea va ajuta Europa Emergenta la capitolul exporturi. Aici se afla o ironie profunda: daca regiunea facea parte din zona euro, criza ar fi facut moneda unica mai putin volatila. Acum ca regiunea este in criza, iesirea din aceasta situatie ar putea fi devalorizarea monedei, care ar sustine exporturile. Intr-un fel, este exact cum s-a intamplat cand Asia de Est a iesit din criza in 1997.
> Sa revenim la structura economiei. S-a vorbit despre sectoarele care sunt si vor fi cel mai mult afectate de aceasta criza. Dar care sunt sectoarele care isi vor reveni cel mai rapid din criza?
Piata imobiliara si constructiile au fost cel mai mult afectate. De asemenea, sectorul financiar. La fel si industria prelucratoare, mai ales in sectorul auto in tari ca Romania, Slovacia si Cehia. Dar cea care isi va reveni printre primele va fi, probabil, tot industria prelucratoare. Iar acest lucru va avea loc datorita salariilor, fluctuatiilor valutare.
Totusi, pentru ca acest fapt sa se intample, este nevoie ca restul economiei globale sa-si revina. Si aici e problema Europei Centrale si de Est. Spre deosebire de criza din Asia de Est, care a fost rezolvata prin exporturi catre alte parti ale lumii, care cautau aceste exporturi, acum toata lumea este intr-o perioada de recesiune. Ceea ce inseamna ca interesul pentru exporturi este in scadere.
CV Peter Zeihan
- Este vicepresedinte al departamentului de analiza globala in cadrul Stratfor.
- Face parte din agentia Stratfor de aproape zece ani. Este invitat frecvent la cele mai importante posturi de televiziune din Statele Unite, CNN, ABC, Fox News.
- Inainte de a face parte din centrul Stratfor a lucrat in cadrul Ambasadei SUA din Canberra, Australia.
- De asemenea, a lucrat in cadrul Center for Political and Strategic Studies din Washington, unde a ocupat postul de coordonator al biroului condus de Susan Eisenhower.
- Are studii postuniversitare in economie si politica
Profil Stratfor
- Strategic Forecasting (Stratfor) este un serviciu privat de informatii din SUA, un centru international de analiza si prognoza.
- Agentia Stratfor si-a castigat in ultimul deceniu reputatia de a fi realizat numeroase previziuni foarte precise despre evolutia evenimentelor politice sau economice din intreaga lume
