Analiștii companiei americane de consultanță, IHS, prezic o revoluţie în industria petrolieră. Conform estimărilor lor, rezervele de petrol de şist sunt uriaşe şi pot redesena pieţele de materii prime.

Cele mai mari rezerve aparţin Rusiei, Argentinei şi Algeriei. Specialiştii ruşi, de asemenea, sunt de acord cu faptul că rezervele de petrol de şist sunt mari. Însă după cum subliniază experţii, extracţia petrolului de şist nu ar fi rentabilă pentru producție comercială, se arată într-un articol publicat pe site-ul Vocii Rusiei.

 

Experţii IHS evidenţiază 23 de zăcăminte de petrol de şist din lume care au perspective. Potenţialul lor este de aproximativ 175 de miliarde de barili, ceea ce depăşeşte de 4 ori rezervele similare din America de Nord. Anterior, unii analişti au fost de părere că asimilarea resurselor neconvenționale poate duce la reducerea preţurilor resurselor energetice.

 

Experţii ruşi sunt mai reţinuți cu privire la perspectivele unei noi „revoluţii de şist". Estimările IHS sunt preliminare şi în baza lor nu poate fi făcută o prognoză reală, deoarece potenţialul unui zăcământ poate fi evaluat numai după începerea dezvoltării lui.

 

În prezent, în Rusia sunt dezvoltate două zăcăminte experimentale de petrol de şist. Potrivit experţilor, principala problemă constă în faptul că până în prezent nu există tehnologii, care să permită extracţia eficientă a petrolului de şist. SUA, care extrag o treime din gazele lor din zăcămintele de gaze de şist, au avut nevoie de 20 de ani şi de aproximativ 30 de miliarde de dolari pentru a crea şi perfecţiona metodele de extracţie.

 

Potrivit analistului independent Dmitri Adamidov, „boom-ul de şist" din America este legat în mare parte de poziționarea foarte avantajoasă a zăcămintelor. „Toate zăcămintele de şisturi bituminoase se află lângă infrastructura existentă deja, unde au fost extrase hidrocarburi tradiţionale, iar apoi au fost descoperite rezervele de şisturi bituminoase", a declarat el pentru VR.

 

Potrivit estimării preşedintelui Uniunii ruse a Producătorilor de Petrol şi Gaze, Ghennadi Şmal, preţul de cost al gazelor de şist din SUA este de aproximativ 170-180 de dolari pe mia de metri cubi şi de aceea utilizarea gazelor de şist este avantajoasă numai în apropierea zăcămintelor, pentru a se evita cheltuieli suplimentare de transport.

 

În orice caz, extracţia petrolului de şist nu va reduce preţurile pe pieţele de materii prime, aşa cum nu le-au redus nici gazele de şist. Potrivit experţilor, anul trecut, Germania a cheltuit 25 de miliarde de euro pentru subvenţii în domeniul surselor alternative de energiei. Asemenea cheltuieli îşi pot permite numai ţările foarte bogate. Iar ţările sărace nu vor fi capabile încă mult timp să dezvolte surse alternative de hidrocarburi.