Serviciile medicale private s-au constituit ca o alternativa la serviciile medicale de stat, care, in ciuda investitiilor din ultimii ani, atat in infrastructura, cat si in salarizarea personalului medical, nu au evidentiat o crestere a calitatii.
Sistemul medical privat, creat ca o afacere, s-a dezvoltat pe fondul competitiei reduse a medicinei de stat, si a cererii din ce in ce mai mari pentru servicii de calitate.
Abonamentele de sanatate au aparut ca un beneficiu acordat de companiile mari propriilor angajati, si au servit, simultan, nevoii de finantare si de predictibilitate in business a furnizorilor de servicii medicale. Abonamentul creeaza o legatura directa intre client si clinica, fara asigurator ca veriga intermediara, si, spun unii furnizori de servicii, inseamna costuri mai reduse pentru abonat. Inseamna insa si, spun companiile de asigurari, o piata dereglementata, spre deosebire de piata de asigurari, cu reguli clare si supravegheata de organisme specifice.
Cea mai mare parte din piata de abonamente este reprezentata de abonamentele corporate, platite in special de mari companii angajatoare. Conform unui studiu al companiei de studii de piata Mednet, in Bucuresti, piata abonamentelor corporate s-a ridicat, in 2008, la 36 milioane de euro, de trei ori si jumatate mai mare decat piata abonamentelor de sanatate. Conform aceluiasi studiu, in 2007 valoarea pietei de abonamente a fost de numai 27 milioane de euro, ceea ce corespunde unei cresteri de 33%. Pentru a estima valoarea pietei de abonamente, Mednet a luat in calcul un pret pe abonament de 15 euro. Avantajul abonamentelor sta in deductibilitatea fiscala, ceea ce incurajeaza companiile sa le aleaga in detrimentul asigurarilor, in conditiile in care pentru asigurarile de sanatate exista o limita anuala. Pe fondul actualului sistem de deductibilitate fiscala, interesul companiilor in a alege asigurarile private de sanatate este zero, considera reprezentantii companiilor de asigurari.
Principalii trei furnizori de servicii medicale activi pe piata abonamentelor corporate, in Bucuresti, sunt Medicover, MedLife si Centrul Medical Unirea, arata studiul Mednet. Conform aceluiasi studiu, 74,2% dintre abonamentele medicale sunt platite de angajatori, 19,6% fiind platite chiar de abonat. Exista companii care platesc abonamente de sanatate inclusiv membrilor de familie ai salariatului. 6,2% dintre abonamentele din Bucuresti sunt platite de angajatori pentru membrii de familie ai salariatului.
Potrivit studiului Mednet, care a avut la baza un sondaj telefonic, 12% dintre bucuresteni au un abonament la o clinica privata. Abonatul tipic la o clinica medicala este de sex feminin, cu varsta intre 26-35 de ani, studii superioare si venit intre 1.000 si 1.500 lei/ persoana. Detine, pe langa abonamentul de sanatate, si o asigurare de viata, de accidente, o asigurare de locuinta. In cadrul celor 88% de bucuresteni care nu au abonament, un sfert declara ca intentioneaza sa se aboneze. Aceste intentii au fost insa exprimate inainte de declansarea crizei economice, care a redus estimarile privind afacerile companiilor in majoritatea domeniilor de activitate.
“Abonamentele sunt o solutie si ne-au ajutat pe toti furnizorii de servicii medicale sa ne dezvoltam. Speram sa ajunga si asigurarile in piata, dar pentru a functiona, este nevoie de un sistem puternic de furnizori de servicii medicale”, spune Wargha Enayati, fondator si director general la Centrul Medical Unirea.
Abonamentele sunt un sistem de inceput de piata, cred specialistii din domeniu, care a asigurat atat baza de clienti pentru dezvoltarea furnizorului, pe de o parte, iar, pe de alta, a obisnuit si consumatorul de servicii cu un alt standard al serviciului. Reglementarile viitoare, dar si piata, vor stabili daca sistemul de abonamente va continua ca atare sau va vira catre asigurari. O parte dintre funizorii de servicii medicale, precum MedLife si Medicover, au initiat si un sistem de asigurari de sanatate, insa sistemul este inca destul de putin dezvoltat. Un element specific abonamentului este faptul ca il leaga pe pacient de o anumita clinica, in vreme ce asigurarea da o libertate mult mai ampla asiguratului de a alege dintr-o gama mult mai mare de furnizori de servicii. Cel putin asa functioneaza lucrurile teoretic, pentru ca, practic, gama de furnizori este extrem de redusa, marea lor majoritate oferind numai servicii de ambulator.
Asigurarile de sanatate reprezinta o piata de zece milioane de euro, mult sub potentialul care este estimat de jucatorii din piata locala la cel putin 50 milioane de euro in cativa ani. Conditia pentru ca un sistem de asigurari de sanatate sa functioneze este aparitia unor furnizori de servicii de sanatate puternici, in competitie pentru o masa mare de asigurati. La momentul de fata competitia este puternica, dar se desfasoara pe o nisa ingusta, delimitata de venituri. Jucatorii considera ca piata de abonamente corporate este deja ajunsa aproape de potentialul maxim, noii clienti provenind nu din companii noi, ci din atragerea clientilor de la concurenta.
Competitia acerba, care a fost pana acum pe piata abonamentelor corporate, incepe sa se extinda si pe piata asa-numitelor servicii fifo, servicii de retail platite de pacienti separat, la cerere, fara sa tina cont de faptul ca platesc deja, obligatoriu, asigurarile sociale de stat.
Piata serviciilor medicale private platite per serviciu, in Bucuresti, a fost in 2008 de 68,1 milioane de euro, valoare cu 70% mai mare decat in 2007, cand s-a ridicat la 39,9 milioane de euro, conform studiului Mednet. Suma include consultatiile, investigatiile si analizele de laborator. Platile per serviciu sunt rezerva de crestere pentru piata de abonamente sau asigurari, odata ce clientii incep sa recunoasca si sa valorizeze acest tip de servicii.
Sistemul de asigurari de sanatate private se va dezvolta odata cu definirea pachetului minim de servicii medicale decontate de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, pe baza asigurarii sociale de sanatate. Acest pachet ar urma sa fie definit de la 1 septembrie, a anuntat ministrul Sanatatii, Ion Bazac, la masa rotunda a “Guvernului Privat”, care a pus fata in fata autoritatile si furnizorii de servicii medicale si asiguratorii.
“Asigurarile de sanatate pot fi suplimentare sau complementare, pot fi si substitutive. In momentul de fata ne preocupa asigurarile complementare, care nu pot fi acoperite de stat. E firesc ca acestea sa aiba acelasi regim de deductibilitate ca si cele de stat”, spune Sinziana Maioreanu, director la Signal Iduna. Sistemul privat ar putea duce bugetul pentru sanatate de la 4% actual la media europeana de 8% din PIB, daca sunt incluse si platile informale si sumele atrase in sistemul privat de sanatate.
“Pentru a ajunge de la 4% la 8% din PIB sistemul privat poate contribui prin deductibilitati. Medicina muncii nu e limitata prin deductibilitate, e nelimitata si obligatorie”, explica Theodor Alexandrescu, director general AIG Life. Experienta vizand medicina muncii, care a constituit un driver al dezvoltarii sistemului privat de sanatate, arata ca un sistem bine structurat de deductibilitate poate incuraja dezvoltarea unui domeniu. Totusi, furnizorii de servicii medicale sunt destul de putin entuziasti fata de sistemul de asigurari, aratand ca in statele din Europa Centrala si de Est, care au introdus asigurarile private de sanatate, sistemul a prins foarte putin si experienta a fost, daca nu negativa cu totul, cel putin dezamagitoare. O oportunitate pierduta a fost reducerea contributiilor la asigurarile sociale de sanatate, cand sumele disponibilizate ar fi putut fi directionate in zona privata, dupa modelul aplicat in domeniul pensiilor. Asiguratorii vor, similar pensiilor private, introducerea deductibilitatii totale si fara prag de deductibilitate, atat pentru anagajator, cat si pentru angajat. “Stimularea contractarii in masa de asigurari private de sanatate poate crea portofolii care sa atraga investitori in spitale private. In acest moment, primele de asigurare sunt deductibile pana la 250 de euro pe an, doar din profit si doar pentru angajatori”, spune Sinziana Maioreanu, de la Signal Iduna.
Piata actuala de asigurari de sanatate a depasit cu putin zece milioane de euro in anul 2008, iar pentru acest an este estimata la 13 milioane de euro. Conform specialistilor din piata, la acest moment, nu exista mai mult de 30.000 de asigurati. Daca lucrurile se deblocheaza cu ajutorul adoptarii pachetului minim, asiguratorii estimeaza o piata de 100 milioane de euro la nivelul anului 2017. Conform studiului Mednet, 70% dintre bucuresteni si 72% dintre cei intervievati in tara considera ca cea mai buna varianta de a depasi o problema de sanatate care necesita spitalizare este asigurarea de sanatate. Cei care intentioneaza sa incheie o asigurare de sanatate in Bucuresti sunt dispusi sa dea 70 de lei lunar pentru plata unei asigurari. Companiile preferate sunt ING si Allianz Tiriac. In piata actuala, Allianz Tiriac are o cota de piata de 27,63%, urmat indeaproape de Eureko, cu 27,29%.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
