“ Declarația de competitivitate pentru România 2020: Declarăm că România este inima creativității Europei. Ne angajăm să investim în educație, să stimulăm inovația și să fim competitivi. Susținem promovarea valorii, leadership-ul responsabil și protejarea naturii, culturii și tradițiilor. Promitem să fim uniți și să creăm un viitor pentru copiii noștrii, să oferim și să susținem condiții de viață atractive pentru toți și să fim între primele șapteeconomii competitive din Europa. ”
Exact ca si in cazul concursurilor de frumusete de anvergura, unde, pe langa calitatile fizice specifice, candidatele au nevoie si de sprijinul unor textieri pregatiti sa atinga o coarda sensibila in randurile audientei, si in acest demers national au fost implicati probabil toti textierii de calibru din spatiul nostru politic si economic. In plus este evident din nazuinte si din profunzimea si originalitatea discursului ca subiectul numit Competitivitatea Romaniei este limitativ. Atacarea temelor cu impact planetar este doar o continuare naturala.
Pornind de la calitatea incontestabila a acestei declaratii, as vrea sa ating doua probleme: captura statului (care, pe langa coruptie, se poate manifesta insidios si prin blocarea anumitor foruri de discutii si teme importante cu personaje pre-agreate) si, in stransa legatura cu captura statului la nivel de idei, gandirea de grup sau ceea ce psihologii numesc fenomenul de groupthink.
Pentru cititorul neavizat ar fi poate util sa studieze anterior lecturii acestei declaratii de competitivitate lista persoanelor care au generat un asemenea discurs pragmatic si vizionar care cu siguranta va contribui la un salt calitativ al competitivitatii romanesti.
Cu aceasta ocazie va descoperi ca intre cele 100 de persoane selectate cu grija pentru a face parte din echipa care a elaborat aceasta declaratie exista cu siguranta o larga majoritate care nu au avut nici o contributie la acest demers. Singura justificare pe care o vad pentru acest rezultat in urma unui asemenea efort este fenomenul cunoscut sub numele de groupthink.
Fenomenul de groupthink se manifesta sub forma unor defecte de gindire care apar in anumite grupuri in momentul in care dorinta de armonie, de evitare a conflictelor depaseste necesitatea de a evalua in mod realist alternativele. Costul la nivel societal al unei asemenea manifestari este pierderea creativitatii, unicitatii si independentei de gindire de care sunt capabili anumiti membri ai grupului in mod individual. Aceasta situatie apare in masura in care moderatorii discutiei nu reusesc sa angajeze potentialul membrilor grupului or in care exista idei preconcepute care sunt impuse grupului in numele consensului si al bunei-intelegeri in ciuda deficientelor vizibile pe care aceste idei le prezinta.
Privita intr-o alta cheie, initiativa infiintarii CoNaCo este legata de ceea ce economistii numesc captura statului. In majoritatea cazurilor termenul se refera la beneficii de tipul spagii obtinute de catre cei aflati la putere prin accesul la pirghiile de decizie. Citeşte articolul
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
