Politica monetara si politica fiscala

In acel moment, situatia era total diferita de situatia de acum. Cred ca inflatia ar fi crescut substantial chiar si daca dobanda BNR nu ar fi scazut sau chiar daca ar fi fost mult mai mare. Discutand despre inflatie prin prisma cosului de consum, ponderile din cos sunt fundamentate pe baza structurii consumului din Romania.

Intotdeauna vor fi discutii ca structura cosului nu este potrivita si ca difera de structura cosului din UE, dar structura consumului este diferita si nu putem face comparatie.

Cosul este revizuit anual, cel de anul acesta reflectand structura consumului din 2005. Aceasta este o practica folosita si de Eurostat, nu suntem noi o exceptie.

Cu siguranta, exista diferente de structura a consumului pe medii - urban si rural - si, in consecinta, rata inflatiei este diferita in mediul rural fata de mediul urban, dar rata inflatiei calculata de INS este o medie pe tara. In momentul de fata, datorita dezechilibrelor din economie, Romania are nevoie de politici economice restrictive. BNR se vede nevoita sa intareasca politica monetara si pentru ca ajutorul din partea politicii fiscale este inexistent.

In privinta cursului de schimb, previziunea noastra de curs de schimb pentru sfarsitul anului este 3,3 euro/ron. Ne asteptam la o usoara depreciere a cursului, ca o materializare a unui scenariu de “soft landing” pentru dezechilibrul extern acumulat si supraaprecierea monedei nationale.

Aprecierea cursului de schimb din ultima perioada a fost legata aproape in totalitate de fluxurile de capital, inclusiv fluxuri speculative, ignorand fundamentele economice, sentimentul fata de pietele emergente fiind unul favorabil la acel moment.

Cresterea deficitului de cont curent si scaderea finantarii lui prin investitii straine directe a acestuia - sub 50%, potrivit estimarilor noastre, impreuna cu

deteriorarea rapida a indicatorilor de vulnerabilitate externa - in special serviciul datoriei pe termen scurt, creeaza premisele pentru o depreciere corectiva a leului in conditiile in care leul este supraevaluat, luand in considerare fundamentele economice.

In plus, incepand cu sfarsitul anului trecut, cresterea salariului real este din nou mai mare decat cresterea de productivitate, contribuind la deteriorarea competitivitatii externe a

exporturilor. In aceste conditii, probabilitatea unei deprecieri corective a leului creste, dar este dificil de spus cand se va produce si cat de mare va fi.

Si cum suntem intr-o perioada preelectorala, mai exista riscul ca politicile economice sa devina mai relaxate, ceea ce adauga riscuri la o economie deja supraincalzita.