“Indicatorii principali descriu un scenariu pozitiv. Totul sugerează că ne îndreptăm spre ieşirea din criză”, a spus Boni, citat de Forbes. Ar fi al doilea trimestru consecutiv de creştere în termeni anuali, după ce, în primele trei luni ale anului, economia Poloniei a înregistrat un avans de 0,8%. Dacă Polonia poate fi considerată o “campionă” a regiunii, Letonia poate fi numită deja “lanterna roşie”.

Standard&Poor’s a anunţat ieri că a redus ratingul de ţară al Letoniei la BB, cu perspectivă negativă, de la BB+, cu două trepte sub aşa-numitul “investment grade”, la nici 24 de ore după ce guvernul de la Riga a anunţat o contracţie cu aproape 20%, în termeni anuali, a economiei în al doilea trimestru al anului. “Modificarea ratingului reflectă viziunea noastră asupra provocărilor economice şi politice, ca rezultat al diminuării rapide a veniturilor reale şi nominale şi al presiunilor asociate asupra finanţelor publice, în condiţiile în care ţara depune eforturi pentru a-şi îmbunătăţi perspectivele, menţinând regimul de rată fixă de schimb”, se arată în comunicatul agenţiei de rating.

Decizia vine la o zi după ce biroul de statistică a anunţat că economia letonă a suferit, în trimestrul al doilea, o contracţie de 19,6% în termeni anuali. “Prognozele privind reluarea creşterii economice continuă să aibă un mare grad de incertitudine”, mai indică agenţia.

În contextul dat, decizia agenţiei nu va avea efecte majore, sunt de părere analiştii. “Într-adevăr, reducerea ratingului este o veste proastă, dar era oricum de aşteptat, dat fiind că economia a scăzut dramatic. Investitorii nu ar fi mizat oricum pe Letonia, în condiţiile date, şi nu cred că un eventual împrumut al guvernului de pe pieţele internaţionale ar fi avut succes”, a comentat pentru Business Standard Violeta Klyviene, senior Baltic economist în cadrul Danske Bank.

Letonia a obţinut un împrumut de 7,5 mld. euro din partea FMI, în decembrie, fiind singura soluţie de finanţare externă pentru republica baltică în acest moment.

În Ungaria apar primele efecte ale măsurilor luate de executiv pentru susţinerea bugetului şi pentru respectarea termenilor acordului cu Fondul Monetar Internaţional. Astfel, creşterea bruscă a preţurilor, efect direct al aplicării unei cote mărite de TVA, de 25%, aduce şi prima majorare substanţială a ratei inflaţiei, de la 3,5% în iunie la 5,1% în iulie. Analiştii susţin însă că nici această evoluţie nu va avea consecinţe semnificative, ţinând seama de contextul general al economiei ungare.

“Creşterea inflaţiei nu este o surpriză. Acest lucru a fost anticipat şi de FMI. Principala consecinţă ar fi că banca centrală va fi mai reţinută în încercarea de a relaxa politica monetară, va întârzia reducerea dobânzii-cheie. Şi plătitorii de rate vor resimţi acest lucru”, a declarat pentru Busi­ness Standard Gunter Deuber, analist la Deutsche Bank.

Ungaria este considerată un caz fericit de stat din Europa de Est care a reuşit să se încadreze în programul convenit cu FMI, prin decizii dure de reducere a cheltuielilor prin creşterea unor taxe, una dintre acestea fiind majorarea TVA-ului.