"Riscul, dacă am fi scăzut cu mai mult dobânda, ar fi fost să punem presiune pe volatilitatea cursului şi să generăm o contracţie mai mare a economiei, prin efectele de avuţie şi bilanţ", a explicat Popa.
El a completat că, în continuare, băncile ar trebui să scadă presiunea asupra dobânzilor la depozite şi, ulterior, să reia creditarea, cu precizarea că băncile îşi decid singure strategia în această privinţă.
Viceguvernatorul a precizat că decizia de eliminare a rezervelor minime obligatorii pentru finanţările în valută cu scadenţă reziduală mai mare de doi ani încurajează trecerea de la datorii pe termen scurt la datorii pe termen lung şi a adăugat că o tendinţă clară în acest sens ar trebui să se observe în datele de la sfârşitul lunii mai "sau chiar puţin mai târziu".
"Deocamdată, nu se observă o tendinţă clară de trecere a băncilor dinspre linii de finanţare pe termen scurt spre linii pe termen lung, însă aceasta ar trebui să înceapă să se observe la sfârşitul lui mai sau chiar puţin mai târziu, în condiţiile în care cea mai mare parte a finaţărilor este de la băncile-mamă, nu de pe pieţele externe. Probabil că se desfăşoară un proces de negociere între bănci şi acţionari", a mai spus Popa.
