Premierul Bolojan, ținta ironiilor după mesajul despre redresarea economică: „Funcționează, dar cu prețul suportat de noi”. Mini-raportul publicat de Ilie Bolojan privind efectele măsurilor economice din 2025 a stârnit numeroase reacții în mediul online.
Premierul Bolojan, ținta ironiilor după mesajul despre redresarea economică
În timp ce premierul a evidențiat o creștere semnificativă a veniturilor bugetare și o scădere a cheltuielilor statului, mulți români consideră că aceste rezultate au fost obținute pe seama populației, prin majorări de taxe și diminuarea puterii de cumpărare. Premierul a prezentat date care indică faptul că România se află, în opinia lui, „pe calea cea bună” din punct de vedere economic, însă reacțiile publicului au fost predominant ironice și critice.
În mini-raportul publicat pe Facebook, premierul României a subliniat că, în trimestrul III al anului 2025, veniturile bugetare au crescut cu 12,5% față de aceeași perioadă a anului precedent. Mai exact, s-a înregistrat o creștere de la 79,2 miliarde lei la 89,1 miliarde lei, ceea ce înseamnă un plus de 9,9 miliarde lei.
Impozitul pe venit a crescut cu 16,5%, încasările din TVA au urcat cu 14,8%, iar veniturile din accize au înregistrat un avans de 11%. În același timp, contribuțiile sociale au crescut cu 8,5%, oferind un plus de 4 miliarde lei la bugetul de stat.
Pe lângă aceste cifre pozitive, premierul a arătat că cheltuielile de personal au scăzut în perioada iulie–septembrie 2025 cu 630 de milioane de lei. De asemenea, fondurile europene prin PNRR au fost deblocate și renegociate, iar plățile au fost accelerate. Tot premierul a afirmat că România se împrumută mai ieftin, investițiile sunt în creștere, iar deficitul bugetar ar urma să scadă la 6,2% în 2026.
Pe platformele sociale, precum Reddit, internauții au comentat intens anunțul premierului. Un utilizator a ironizat raportul, propunându-i lui Ilie Bolojan „Premiul Nobel pentru economie”, spunând: „Crești taxe, cresc încasările. Să sune cineva în Suedia.” Alte reacții au continuat pe același ton: „Măsurile de redresare funcționează, doar că pe spinarea noastră”, „Am pus taxe grămadă și au venit mai mulți bani la buget” sau „Statisticile sună frumos, dar realitatea de la raft încă nu știe despre ele”.
Mulți români sunt de părere că statul a raportat o creștere a veniturilor prin taxarea mai puternică a populației. „Statul o duce din ce în ce mai bine”, a comentat un internaut, adăugând: „Oh da, ce mă bucur, statul face mai mulți bani în schimbul sărăcirii oamenilor onești”. Un alt român a remarcat ironic: „Ce mă bucur! Ni s-au dublat facturile, mulți își trag de la gură, dar bugetul statului crește”.
Cum au interpretat românii mesajul premierului
În timp ce premierul vorbește despre redresare economică, unii români au atras atenția asupra faptului că scăderea cheltuielilor de personal cu 630 de milioane de lei este nesemnificativă raportat la creșterea de 9,9 miliarde lei din taxe. „Această creștere e făcută exclusiv pe spatele nostru. Trebuie să suferim? Da, bine, suferim. Dar până când?”, a scris un utilizator. Altcineva a subliniat ideea că „dacă bugetul crește prin taxe, atunci automat scade puterea de cumpărare a oamenilor”, ceea ce poate duce pe termen lung la scăderea consumului și afectarea economiei, potrivit Adevarul.
Există și români care susțin că măsurile curente nu vor avea un real impact dacă banii strânși vor fi cheltuiți fără responsabilitate: „La stat au crescut încasările, în schimb noi acum plătim de trei ori mai mult pe cumpărături. E ca și cum spui că ai performanță pentru că ai crescut prețul biletelor, nu pentru că vin mai mulți oameni”. Alții cred că urmează ani dificili, comparând situația actuală cu perioada '85–'89.
În ciuda optimismului afișat de premier, mulți români rămân sceptici cu privire la efectele reale ale măsurilor economice. „Gata, măsurile funcționează, nu mai e nevoie de reforme”, a comentat ironic un internaut.
„Aplaudați, că altfel vă crește iar taxele”, a adăugat altul.
Dezbaterea continuă, iar percepția publicului pare să fie divizată între optimismul cifrelor și realismul experienței zilnice. Românii cer mai multă transparență, un plan clar și efecte resimțite la nivelul vieții de zi cu zi, nu doar în rapoarte oficiale.
