Produse lactate lituaniene: UE cere Rusiei să-şi clarifice poziţia

Uniunea Europeană a făcut apel, luni, la Rusia să-şi clarifice poziţia după decizia de interzicere a importurilor de produse lactate lituaniene, pe fondul unor tensiuni în creştere între Vilnius şi Moscova generate de eforturile Lituaniei, ţară ce asigură în prezent preşedinţia UE, pentru apropierea fostelor republici sovietice de Uniunea Europeană.

'Conform regulilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), orice restricţie decisă de Rusia din motive sanitare trebuie justificată prin demonstrarea riscului, iar măsura luată trebuie să fie proporţională cu nivelul riscului identificat', a declarat Frederic Vincent, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru sănătate, Tonio Borg, citat de AFP.

 

 

'Comisia face apel la Rusia pentru o acţiune proporţională după posibila detectare, ce trebuie confirmată de Rusia, a unei abateri faţă de anumite standarde sanitare ruse', a insistat purtătorul de cuvânt, conform agenţiei de presă citate.

 

 

Agenţia rusă pentru protecţia consumatorului a indicat luni, într-un comunicat, că a constatat o serie de nereguli de reglementare ce 'reflectă o diminuare a controalelor în Lituania (...) şi necesitatea de a introduce restricţii la importurile de produse alimentare'.

 

 

Subliniind 'încrederea' Comisiei 'în siguranţa produselor lactate lituaniene', Vincent a afirmat că aceasta nu a fost 'informată oficial de natura preocupărilor exprimate de autorităţile ruse privind produsele lactate din Lituania'.

 

 

Afirmând că sistemul de siguranţă alimentară al UE 'asigură un nivel înalt de protecţie a consumatorilor', Vincent a evocat 'numeroasele diferenţe între standardele' europene şi ruse. 'În anumite cazuri, UE crede că unele standarde ale Rusiei sunt inutil de stricte şi merg dincolo de ce este necesar din punct de vedere ştiinţific pentru protecţia consumatorilor', a adăugat purtătorul de cuvânt.

 

 

Disputa între Rusia şi Lituania survine în contextul în care cea din urmă, care asigură preşedinţia semestrială a UE, militează pentru apropierea fostelor republici sovietice de Uniune, în cadrul Parteneriatului Estic, ceea ce suscită iritarea Moscovei, care vede în aceasta o ingerinţă în zona sa de influenţă.

 

 

Lituania, prima dintre republicile sovietice care şi-a proclamat independenţa după prăbuşirea URSS în 1990, doreşte încheierea acordurilor de asociere şi de liber-schimb între UE şi mai multe ţări din fostul spaţiu sovietic (Ucraina, Republica Moldova, Belarus, Armenia, Azerbaidjan şi Georgia) în cadrul summitului Parteneriatului Estic, programat să se desfăşoare la sfârşitul lunii noiembrie la Vilnius.