Proiectul de lege inițiat de PSD prin care consumatorii care ar fi fost prejudiciați de practici anticoncurențiale sau de erori în calcularea dobânzilor variabile ar putea primi despăgubiri întâmpină opoziția Băncii Naționale a României (BNR) și a Consiliului Economic și Social (CES). Consiliul Concurenței consideră inițiativa oportună în principiu, dar cere modificări importante ale mecanismului.
Proiectul a fost elaborat în contextul investigației Consiliului Concurenței privind modul de stabilire a ROBOR și prevede recalcularea obligațiilor contractuale și restituirea eventualului prejudiciu către consumatori.
BNR: proiectul este prematur
Banca Națională susține că inițiativa pleacă de la premisa că prejudiciul individual al consumatorilor este deja stabilit, deși acest lucru nu rezultă automat din constatarea unei practici anticoncurențiale.
BNR atrage atenția că nu există încă un reper obiectiv suficient de clar pentru calcularea diferenței dintre dobânda plătită de client și cea care ar fi fost aplicată în absența practicii investigate.
Un alt argument al băncii centrale este că existența unei încălcări a legislației concurenței nu înseamnă automat că fiecare client care a avut un credit legat de ROBOR a suferit un prejudiciu și nici că prejudiciul este identic pentru toți debitorii.
BNR consideră, de asemenea, că proiectul amestecă două situații diferite: practicile anticoncurențiale și simplele erori de calcul al dobânzilor. În opinia băncii centrale, cele două situații ar trebui tratate distinct.
Consiliul Concurenței susține ideea, dar cere reguli clare
Consiliul Concurenței are o poziție mai favorabilă. Instituția consideră proiectul „oportun și necesar” din perspectiva protecției consumatorilor și apreciază că un mecanism legislativ unitar ar putea permite repararea eventualelor prejudicii.
Autoritatea cere însă clarificarea modului în care acestea vor fi calculate, a legăturii de cauzalitate dintre practica anticoncurențială și prejudiciu, precum și a procedurii de compensare.
Consiliul Concurenței solicită și precizări privind momentul în care mecanismul ar deveni aplicabil și ce se întâmplă dacă o sancțiune este ulterior anulată în instanță.
CES a dat aviz nefavorabil
Consiliul Economic și Social a respins, la rândul său, proiectul în forma analizată, invocând probleme de claritate, proporționalitate, fundamentare și coerență juridică.
CES consideră că proiectul nu justifică suficient necesitatea unui nou mecanism de despăgubire și critică lipsa unui studiu de impact privind efectele economice ale măsurilor asupra băncilor și consumatorilor.
O altă problemă identificată este faptul că proiectul nu condiționează suficient de clar declanșarea procedurii de existența unui act administrativ definitiv. În cazul în care o sancțiune ar fi ulterior anulată de instanță, ar putea apărea dificultăți privind sumele deja plătite și contractele deja modificate.
CES critică și conceptul de „indice de referință ajustat”, despre care consideră că nu este suficient definit. Nu ar fi clar cine îl stabilește, pe baza cărei metodologii și prin ce criterii.
Ce prevede proiectul pentru consumatori
Inițiativa legislativă prevede că debitorii afectați ar putea solicita revizuirea obligațiilor contractuale într-un termen de 45 de zile de la actul administrativ prin care este constatată încălcarea.
Banca ar avea cel mult 30 de zile pentru a răspunde, iar dacă propunerea este acceptată, sumele ar urma să fie plătite în termen de 15 zile sau să fie folosite pentru reducerea principalului în cazul unui credit aflat încă în derulare.
Proiectul pornește de la investigația privind ROBOR, în cadrul căreia Consiliul Concurenței a anunțat sancțiuni totale de 3,73 miliarde de lei pentru cele zece bănci vizate.
Miza: cum poate fi calculat prejudiciul
Disputa dintre instituții se concentrează, în esență, asupra unei întrebări dificile: cum poate fi stabilit cât a plătit în plus fiecare consumator și care ar fi fost costul creditului dacă practica investigată nu ar fi existat?
Consiliul Concurenței consideră că poate fi creat un mecanism legislativ pentru repararea eventualelor prejudicii, însă cere reguli precise. BNR și CES avertizează că, în forma actuală, proiectul presupune existența unui prejudiciu și a unui reper de calcul care nu sunt încă suficient demonstrate.
Astfel, proiectul PSD intră în Parlament cu obiectivul de a facilita despăgubirea consumatorilor, dar cu obiecții majore din partea instituțiilor care trebuie să evalueze efectele sale juridice și economice.
