PSD propune partidelor parlamentare, sindicatelor, patronatelor, administrațiilor locale și societății civile un acord politic și social construit în jurul a zece priorități naționale. Social-democrații susțin formarea unui guvern cu un mandat de 24 de luni, care să fie evaluat nu în funcție de componența sa politică, ci după rezultatele obținute în atingerea obiectivelor asumate.
Propunerea a fost adoptată de Consiliul Politic Național al PSD, reunit la Sinaia, sub forma rezoluției intitulate „Acordul celor zece priorități naționale”.
Documentul pornește de la ideea că problema României nu este doar instabilitatea majorităților parlamentare, ci lipsa unor obiective comune asumate pe termen suficient de lung. PSD susține că un asemenea acord ar putea crea o „majoritate socială” înaintea unei majorități parlamentare, reunind formațiuni politice și organizații cu viziuni diferite în jurul unor priorități considerate esențiale.
Social-democrații invocă, în acest context, date potrivit cărora în august 2026, 90,5% dintre respondenți considerau că România merge într-o direcție greșită, 75% apreciau că economia s-a înrăutățit, iar 58% declarau că trăiesc la limita strictului necesar.
Un guvern evaluat după rezultate, nu după împărțirea funcțiilor
Potrivit PSD, semnatarii acordului ar susține un guvern cu mandat de 24 de luni, iar programul de guvernare ar trebui stabilit înaintea negocierii funcțiilor și portofoliilor.
„Semnătura nu este un cec în alb”, susțin social-democrații. Pentru fiecare măsură ar trebui precizate sursa finanțării, beneficiarii, cei care suportă costurile, instituția responsabilă, termenul de implementare și riscurile de eșec.
Majoritatea parlamentară ar urma să fie demonstrată prin semnături nominale în ambele Camere, iar premierul și miniștrii ar accepta obiective, termene și evaluări publice.
PSD propune și o serie de reguli de stabilitate: schimbarea uneia dintre cele zece priorități nu ar putea fi făcută unilateral, iar conflictele dintre semnatari ar urma să fie soluționate prin notificare, evaluare și termene de remediere.
Partidele care aderă la acord își păstrează identitatea și dreptul de a avea poziții diferite pe celelalte teme politice.
Cele zece priorități propuse de PSD
1. Refacerea sistemului energetic și valorificarea resurselor
Prima prioritate vizează energia și resursele naturale. PSD propune accelerarea investițiilor în producție, rețele, stocare și interconectare, precum și dezvoltarea unei industrii românești de echipamente și servicii energetice.
Documentul susține un mix bazat pe energie nucleară, hidroenergie, gaze, regenerabile, stocare și eficiență energetică. Social-democrații propun și un inventar actualizat al resurselor minerale și al materiilor prime critice, precum și un regim predictibil al redevențelor.
2. Securitatea națională, apărarea și industria de profil
PSD pune pe listă consolidarea capacităților militare și dezvoltarea industriei românești de apărare.
Printre propuneri se află un program multianual pentru producția de muniții, mentenanță, vehicule, comunicații, software și tehnologii cu dublă utilizare.
O componentă distinctă este dezvoltarea unei industrii românești de drone și sisteme de interceptare, cu producție de platforme, componente și software, integrate cu standardele NATO.
Documentul propune și măsuri pentru protejarea infrastructurilor critice, combaterea atacurilor cibernetice și creșterea rezilienței statului.
3. Reindustrializare, capital productiv și finanțare pentru dezvoltare
PSD propune concentrarea investițiilor asupra unor domenii considerate strategice: energie, apărare, procesare agroalimentară, materiale, tehnologie, industria farmaceutică, infrastructură digitală și economie circulară.
Un rol important ar urma să îl aibă Banca de Investiții și Dezvoltare, care ar trebui să devină un instrument major de finanțare prin garanții, finanțări, participații la capital și fonduri de investiții.
Sunt propuse, de asemenea, instrumente de finanțare pentru IMM-uri, cooperative și companii cu potențial de export.
4. Colectare corectă, combaterea fraudei și disciplină bugetară
PSD susține că ajustarea fiscală trebuie să înceapă prin combaterea evaziunii și reducerea risipei, înaintea introducerii unor noi sarcini pentru contribuabilii care își plătesc taxele.
Documentul propune integrarea datelor fiscale, vamale, comerciale și patrimoniale într-un sistem unic de analiză a riscului și stabilirea unor ținte pentru reducerea deficitului de TVA și recuperarea prejudiciilor.
O altă regulă propusă este ca cheltuielile permanente să fie finanțate din venituri recurente, iar împrumuturile să fie orientate către investiții cu efect economic sau social verificabil.
5. Reforma statului și servicii publice care funcționează
PSD propune un audit funcțional al administrației centrale, al agențiilor și companiilor de stat pentru identificarea suprapunerilor și a deficitului de capacitate.
Documentul pledează pentru un portal public unic, un cont digital unic și un dosar electronic unic pentru relația cetățenilor și firmelor cu statul.
Social-democrații susțin, de asemenea, interoperabilitatea bazelor de date, eliminarea documentelor redundante și evaluarea funcționarilor și managerilor publici pe baza rezultatelor și a calității serviciilor.
6. Muncă, venituri, coeziune socială și demografie
O altă prioritate este legată de venituri, piața muncii și declinul demografic.
PSD propune un mecanism transparent de corelare a salariului minim cu productivitatea, salariul median și costul vieții, precum și extinderea negocierii colective.
Pentru familii sunt propuse măsuri privind creșele, grădinițele, locuirea accesibilă, flexibilitatea muncii și serviciile de îngrijire.
În ceea ce privește diaspora, documentul propune facilitarea revenirii în țară prin recunoașterea calificărilor, coinvestiții și servicii dedicate.
7. Educație, sănătate, competențe și cercetare
PSD propune un program național pentru alfabetizare funcțională, reducerea abandonului școlar și sprijinirea comunităților vulnerabile.
În domeniul sănătății, accentul este pus pe prevenție, medicina de familie și ambulatoriu, precum și pe managementul profesionist al spitalelor.
Cercetarea și inovarea ar urma să fie integrate în proiectele economice majore, iar proiectele publice importante ar trebui să includă componente de cercetare, tehnologie și formare profesională.
8. Agricultură, hrană, irigații și dezvoltare rurală
PSD susține creșterea capacității României de a procesa materia primă agricolă și reducerea dependenței de importuri pentru produse cu valoare adăugată.
Printre priorități se află dezvoltarea irigațiilor, retenția apei, protejarea solului și adaptarea agriculturii la schimbările climatice.
Documentul propune și un inventar al capacităților de depozitare și procesare finanțate din bani publici, precum și sprijin pentru cooperative și asocieri voluntare.
9. Infrastructură și investiții strategice
PSD propune ca marile proiecte de infrastructură să fie reunite într-un singur portofoliu și evaluate după impactul economic, conectivitatea teritorială, securitate și maturitate.
Autostrăzile, căile ferate, porturile, Dunărea, spitalele, școlile, rețelele energetice și infrastructura digitală ar urma să fie tratate într-o logică integrată.
Documentul propune și un audit public al investițiilor aflate în derulare, cu evidențierea proiectelor blocate, a banilor pierduți și a cauzelor întârzierilor.
În același timp, PSD susține pregătirea Planului de Parteneriat Național și Regional și o poziție comună în negocierile pentru viitorul buget european.
10. România europeană și euroatlantică
Ultima prioritate reafirmă orientarea europeană și euroatlantică a României.
PSD susține finalizarea procesului de aderare la OECD și integrarea recomandărilor organizației în politicile interne.
Documentul propune, totodată, o politică externă predictibilă, consultarea Parlamentului în cazul angajamentelor strategice majore și protejarea statului de drept, a independenței justiției, a pluralismului media și a drepturilor minorităților.
Evaluare publică lunară
PSD propune crearea unui „tablou public de rezultate”, disponibil online și actualizat lunar de Guvern.
Indicatorii ar urma să urmărească nu doar banii cheltuiți sau proiectele aprobate, ci rezultatele concrete: capacități energetice instalate, proiecte finalizate, venituri colectate, locuri de muncă, acces la servicii publice și obligații îndeplinite.
Ideea centrală a mecanismului este că o strategie aprobată, o licitație lansată sau o ședință organizată reprezintă doar etape administrative și nu pot fi confundate cu rezultatele efective.
Cine poate adera la acord
Documentul este deschis partidelor și grupurilor parlamentare, precum și parlamentarilor care acceptă integral cele zece priorități, regulile de integritate și evaluarea publică.
Sindicatele, patronatele, administrațiile locale și organizațiile civice ar putea participa la mecanismul de dialog și monitorizare.
PSD precizează însă că aderarea la acord nu oferă automat dreptul de a numi miniștri și nu garantează alocări bugetare. Funcțiile și resursele ar urma să fie stabilite prin procedurile constituționale și prin negocieri politice asumate public.
PSD propune și reguli pentru ieșirea din acord
Social-democrații prevăd și situațiile în care un semnatar ar putea părăsi acordul. Printre acestea se numără încălcarea orientării constituționale, europene și euroatlantice, modificarea unilaterală a priorităților, nerespectarea repetată a bugetului, ascunderea obligațiilor publice, protejarea politică a corupției sau refuzul evaluării independente.
Semnatarul care dorește modificarea unei priorități ar trebui să explice public problema, costul alternativei și rezultatul urmărit.
În acest fel, PSD încearcă să mute centrul negocierii politice de la împărțirea funcțiilor către un program cu obiective, termene și indicatori măsurabili.
Miza reală a propunerii este însă una politică: dacă „Acordul celor zece priorități naționale” va reuși să atragă suficiente partide și organizații în jurul unui program comun, PSD ar putea încerca să transforme actuala criză politică într-un proiect de guvernare pe termen de doi ani. Rămâne de văzut dacă celelalte formațiuni vor accepta să negocieze mai întâi obiectivele și abia apoi funcțiile sau dacă disputa politică va reveni, ca până acum, la formula majorității și la împărțirea puterii.
