Care este rolul ACIS in procesul de atragere, gestionare si absorbtie a fondurilor structurale europene?
ACIS este o institutie similara celorlalte 26 de structuri din celelalte state membre UE, in fiecare stat existand o astfel de structura care coordoneaza instrumentele financiare structurale, in colaborare cu Comisia Europeana. Noi realizam Planul National de Dezvoltare si Cadrul National Strategic de Referinta. Functionam ca o directie in cadrul Ministerului de Finante inca din 2004.
Pana in martie 2007 institutia se numea Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar (AMCSC), cu o activitate centrata pe programele PHARE, in perioada de preaderare. Chiar si acum pastram acest rol, in conditiile in care pana in anul 2009 vom mai avea programul PHARE, iar pana in anul 2010 vom avea Facilitatea de Tranzitie, un instrument similar programului PHARE.
Cat de diferite sunt fondurile postaderare de fondurile PHARE?
Sunt fonduri foarte diferite, cu regulamente si proceduri diferite. Daca programul PHARE e dedicat dezvoltarii administrative, formarii profesionale a functionarilor publici, precum si investitiilor in coeziunea economica si sociala, fondurile structurale sunt investitii in proiecte ce stimuleaza dezvoltarea economica, proiecte ce se adreseaza atat autoritatilor locale, cat si intreprinzatorilor privati. Trebuie sa tinem cont ca PHARE era adresat 70% administratiei si 30% proiectelor regionale, ONG-urilor, in vreme ce fondurile structurale postaderare sunt adresate 90% sectorului privat, societatii civile, autoritatilor locale si mai putin Administratiei Nationale.
Si totusi, fondurile PHARE au avut un impact mai mare asupra economiei romanesti, mai ales ca sunt apreciate ca fiind fonduri cu o rata de succes superioara in anii precedenti aderarii, ceea ce nu este cazul fondurilor structurale.
Aceasta perceptie este doar o senzatie pe care o au investitorii. Este normal ca ei sa nu cunoasca ce s-a petrecut in spatele scenei. De ce spun acest lucru? Pentru ca in perioada anilor 2005-2007 au fost parcurse niste etape birocratice fara de care nu am fi putut lua niciun ban de la Uniunea Europeana. S-a finalizat Planul National de Dezvoltare, un document care prioritizeaza toate investitiile majore, in
proiectele ce au relevanta pentru dezvoltarea socio-economica si Cadrul de Referinta, care vizeaza implementarea proiectelor exclusiv europene. A fost negociat intre primele zece dintre toate statele europene. Suntem in termen cu toate procedurile si cu calendarul de cheltuire a fondurilor, iar pana acum a fost vorba doar de o nerabdare a companiilor in implicarea in acest mare joc european, la care nu am avut acces pana acum.
Fondurile PHARE pentru dezvoltare regionala erau doua-trei milioane de euro pe regiune, pe cand aici vorbim de 20-30 milioane de euro pe un proiect. La fel, IMM-urile nu aveau la indemana astfel de programe de dezvoltare a capacitatii de productie. Ce a fost greu de explicat a fost necesitatea parcurgerii in mod corect a acestor etape grele, birocratice, dar necesare.
In ce sens ati negociat Cadrul de implementare a fondurilor europene?
Nimeni nu ar trebui sa isi imagineze ca Uniunea Europeana a venit si ne-a pus pe tava aceste miliarde euro. Nu, a trebuit sa negociem si sa convingem ca, in primul rand, avem nevoie de acesti bani si, apoi, ca suntem in stare sa ii absorbim.
Desigur, au existat, totusi, niste limite in sensul negocierii, nu se puteau aloca fonduri mai mari de 4% din produsul intern brut al tarii. Mai mult decat atat, pentru tarile foarte dezvoltate sau cu un PIB de exceptie era normal sa fie alocate sume mai mici.
Prin urmare, in toti acesti ani, am pus la punct un mecanism financiar, legislativ si procedural, iar din decembrie 2007-ianuarie 2008 au fost deschise oportunitatile de accesare, incepand cu infrastructura rutiera, proiecte existand deja multe, realizate nu de Guvern, ci de autoritatile locale, si aceste proiecte sunt in analiza acum.
O problema semnalata de companii se refera la capacitatea lor de a realiza proiecte eligibile, in conditiile in care nu au capacitatea financiara de a apela la o firma specializata de consultanta.
Intr-adevar, uneori proiectele sunt mari si, in momentul in care trebuie sa platesti o factura mare pe consultanta, e posibil sa ai o problema. De aceea, aplicand regulamentele europene ale acestui “joc”, am reusit sa transformam o parte din cheltuielile companiilor sau ale administratiilor cu firmele de consultanta in cheltuieli deductibile. Astfel, nivelul de deductibilitate poate varia intre cateva procente si poate ajunge pana la 100%, in functie de tipul de program accesat si de regulamentul Autoritatii de Management care se ocupa de proiect. Insa nu este obligatorie apelarea la un specialist al unei companii de consultanta pentru toate proiectele, iar in cazul in care, totusi, aceasta situatie exista, avand de-a face cu un proiect complex, greu de realizat prin forte proprii, trebuie ca investitorii sa aiba grija in stabilirea corecta si precauta a termenilor contractului, in functie de succesul pe care il va avea proiectul, momentul aprobarii acestuia si livrarea banilor.
O alta temere a opiniei publice este legata de modul in care se va inclina balanta intre cat reusim sa primim si sa cheltuim din partea
Uniunii Europene si sumele cu care contribuim la aceasta mare “pusculita europeana”.
Cred ca trebuie stiut de la inceput ca, din moment ce noi am negociat contributia la fondurile UE si valoarea investitiei europene in Romania pentru dezvoltare, au fost luate in calcul foarte multe elemente, astfel incat noi sa fim beneficiar net al balantei de plati. In 2007, au intrat in Romania fonduri europene nerambursabile pentru proiectele PHARE, SAPARD, ISPA si Facilitatile Financiare (Catch-up Facility, Schengen Facility si Facilitatea de tranzitie), acestea fiind instrumente financiare prin care UE sprijina Romania pentru anumite domenii.
Desigur, nu sunt atat de populare cum este programul PHARE, spre exemplu, dar sunt tot fonduri nerambursabile, care insa nu ajung la populatie. Nivelul satisfacator de absorbtie a fondurilor va depinde, intr-adevar, foarte mult de modul in care autoritatile locale (consilii locale, consilii judetene si primarii) si regionale (agentiile pentru dezvoltare regionala) vor sti sa pregateasca si sa implementeze aceste proiecte. Asta nu inseamna ca vom deroga intreaga responsabilitate catre acestea. Trebuie stiut ca fondurile structurale se adreseaza exclusiv mediului urban si vizeaza zonele administrative din orase si municipii. Nici un fond structural nu va merge in zone rurale, cu exceptia celor pentru autostrazi. Pentru segmentul de agricultura, plati directe si pescuit, sunt cu totul alocate, pentru 2007-2013, aproximativ 13,7 miliarde euro. In mediul rural, in cazul agriculturii, toate activitatile sunt finantate din Programul Operational de Agricultura.
Ce aduce, pana la urma, anul 2008 pentru Romania, in privinta fondurilor structurale europene?
In afara de proiectele mari, de 25 milioane de euro pe sectorul de mediu si de 50 milioane de euro pe sectorul de transporturi, toate celelalte se aproba de catre autoritatile de management din subordinea noastra. In acest moment, la Bruxelles se afla la aprobat proiecte in valoare de peste 600 milioane de euro, iar pana la finele acestei luni vor mai pleca proiecte in valoare de 500 milioane de euro. Aceste proiecte, din punct de vedere teoretic, trebuie sa inceapa anul acesta. In plus, sunt toate proiectele mici, de la un milion de euro la 20-25 milioane de euro, care vor incepe anul acesta. Apoi mai sunt granturile pentru ONG-uri, pentru formare profesionala, pentru reconversie profesionala, finantate de Ministerul Muncii si sunt si granturile pentru IMM-uri. Deci, anul asta trebuie sa ne asteptam la foarte multe proiecte, finantate si aprobate, iar in septembrie sa incercam sa desprindem primele efecte ale folosirii fondurilor in Romania.
CV Razvan Cotovelea
- A absolvit Facultatea de Energetica din cadrul Universitatii Politehnice din Bucuresti
- 1997-2000 - Guvernul Romaniei, Departamentul pentru Integrare Europeana, Directia Asistenta pentru Preaderare, Director
- 2000-2004 - Ministerul Integrarii Europene, Directia de coordonare a asistentei pentru aderare, director
- 2004 - prezent - Ministerul Finantelor Publice, Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar, director general
Profil ACIS
- Structura de coordonare a fost constituita in martie 2004, in cadrul Ministerului Finantelor Publice, sub denumirea de Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar
- In martie 2007, AMCSC a devenit Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS)
- Atributii in asistenta financiara preaderare si postaderare in gestionarea fondurilor UE
- In cadrul ACIS functioneaza patru directii si un serviciu
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
