Potrivit procurorilor DNA, în cursul lunii noiembrie 2000, Ioan Melinescu, în acea perioadă membru al Plenului Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB), l-a contactat, cu sprijinul lui Ristea Priboi şi al altei persoane, pe Adrian Năstase, deputat în Parlamentul României la acea vreme.
Melinescu i-a comunicat lui Năstase că, la ONPCSB, se află în lucru, cu propunere de informare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, o lucrare având ca obiect depunerea în numerar a unei sume de 400.000 de dolari într-un cont deschis la Creditanstalt Austria – actualmente HVB Bank – având ca titular pe Dana Năstase.
Dosarul incriminator, "cadou" pentru Năstase
Cu această ocazie, spun procurorii, Melinescu i-a promis lui Năstase că va bloca lucrarea până după alegerile din decembrie 2000, sugerând că acest dosar trebuie să dispară. Adrian Năstase s-a declarat de acord cu propunerea respectivă, spunând că urmăreşte această finalitate, se arată în rechizitoriul DNA.
În consecinţă, arată procurorii, Melinescu i-a promis lui Năstase că-i va face "cadou" dosarul respectiv, opinând, totodată, că preşedintele de atunci al ONPCSB, Adrian Cucu, ar trebui schimbat din funcţie, pentru că intenţiona să informeze Parchetul cu privire la la lucrarea menţionată.
Procurorii au stabilit că după numirea, în 28 decembrie 2000, în funcţia de prim-ministru, Adrian Năstase a determinat, în prima şedinţă de guvern, emiterea unei HG, pe care a şi semnat-o, prin care Adrian Cucu a fost revocat din funcţia de preşedinte al ONPCSB. Potrivit HG, în locul lui Cucu a fost numit Ioan Melinescu. Prin aceeaşi hotărâre de gurvern a fost revocat şi unul dintre membrii Plenului (care se ocupa de coordonarea verificărilor legate de provenienţa şi circumstanţele depunerii sumei de 400.000 de dolari în contul Danei Năstase).
Ulterior, "abuzând de prerogativele ce-i erau conferite, precum şi de lipsa unor reglementări stricte cu privire la circuitul lucrărilor în cadrul Oficiului, Ioan Melinescu a sustras lucrarea care o viza pe Năstase Daniela, şi a înmânat-o, în prezenţa denunţătorului, lui Ristea Priboi, consilier al primului ministru Năstase Adrian, cu scopul de a-i fi remisă acestuia din urmă", se arată în comunicatul DNA.
Bani suspecţi în bănci străine
Cercetările efectuate în cauză au relevat că întrevederile şi discuţiile purtate între Ioan Melinescu, Ristea Priboi şi Adrian Năstase, la care a participat şi denunţătorul s-au desfăşurat fie în biroul lui Ristea Priboi, fie la cabinetul lui Adrian Năstase.
Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că verificările cu privire la provenienţa sumei de 400.000 de dolari ajunsă în contul Danei Năstase, efectuate de ONPCSB (sub coordonarea acelui membru al plenului care avea să fie demis prin HG de Năstase Adrian) au stabilit că veniturile nu justificau suma depusă.
Circumstanţele depunerii sumei de 400.000 de dolari de către o altă persoană, în contul Danei Năstase şi justificarea provenienţei acestor bani şi a scopului plăţii au ridicat semne de întrebare cu privire la legalitatea tranzacţiei.
Conform unui contract de vânzare-cumpărare anexat de către depunător, reieşea că suma de 400.000 de dolari, depusă în numerar, provenea din vânzarea unor bijuterii, tablouri, papirusuri şi a altor bunuri de valoare de către mătuşa Danei Năstase, Tamara Cernasov, care avea împuternicire în contul personal al Danielei Năstase deschis la Bank Austria Creditanstalt, se mai arată în comunicatul DNA.
Conform contractului respectiv, 11 tablouri semnate de pictori ca Tonitza, Baba, Rousseau, Iser, Popescu, Băncilă, Baraschi, Vermont, trei manuscrise englezeşti pe pergament din perioada 1784-1827, vase Doum Nancy şi Lalique, obiecte valoroase de mobilier şi 30 piese bijuterii aur totalizând circa 600 grame s-ar fi aflat în apartamentul de bloc al Tamarei Cernasov, în vârstă de 91 de ani, care locuia singură.
Dovezi certe că aceste bunuri s-au aflat în posesia şi proprietatea vânzătoarei nu există însă, întrucât aceasta nu a prezentat notarului public niciun document care să ateste dobândirea bunurilor respective, ci numai o declaraţie de bună credinţă, se precizează în comunicatul DNA.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
