Ministrul demis al Apărării Naționale, Radu Miruță, lansează o critică dură la adresa modului în care funcționează o parte din structurile Armatei Române. El susține că există un grup de oameni care, după ce au obținut beneficii și poziții în sistem, se opun schimbărilor și modernizării, iar ministrul nu poate interveni simplu, deoarece deciziile de reorganizare depind inclusiv de aprobările unor persoane apropiate de cei vizați.
Radu Miruță spune că nu știe dacă poate fi vorba despre un „filon național-ceaușist” în sistemul de apărare, dar afirmă că există în mod cert o cultură organizațională care favorizează menținerea privilegiilor și rezistența la schimbare.
„Există un filon al oamenilor care, după ce și-au obținut niște beneficii, chiar dacă vremurile nu mai corespund activității, nu vor să renunțe și se opun oricărei metode de modernizare, de împrospătare a Armatei Române”, a declarat ministrul demis, într-un interviu televizat.
„Sunt oameni cu putere de decizie care se pun de-a doua”
Miruță susține că problema nu este doar una de mentalitate, ci are efecte directe asupra capacității ministrului de a reorganiza instituția.
Potrivit acestuia, există persoane cu putere de decizie în sistem care se opun măsurilor de reformă, iar procedurile administrative fac ca ministrul să nu poată impune unilateral schimbarea.
„Este o luptă puternică pentru că sunt oameni cu putere de decizie în Armata Română care se pun de-a doua”, a afirmat Miruță.
Ministrul a explicat că, deși ocupă funcția de conducere politică a instituției, anumite decizii administrative trebuie să treacă printr-un mecanism în care apar inclusiv persoane care au relații profesionale sau personale cu cei vizați de reorganizare.
„Lumea spune că ești ministru. E adevărat, dar și ei au în fișa postului semnătură pentru așa ceva. Eu pot doar să reorganizez, să-i mut pe oamenii de acolo. Asta se face cu aprobarea unor prieteni de-ai lor care se opun”, a susținut ministrul demis.
Miruță afirmă că a întâlnit această situație în perioada în care a încercat să schimbe modul de organizare al unor structuri din Ministerul Apărării.
„Politica de resurse umane trebuie ancorată în 2026”
În viziunea ministrului, una dintre marile probleme ale Armatei este politica de resurse umane, care ar trebui adaptată radical la realitățile tehnologice și militare actuale.
„Eu cred că politica de resurse umane trebuie ancorată în realitățile anului 2026, în zona de tehnologie, zona de comunicare”, a declarat Miruță.
Mesajul său este că o armată modernă nu poate fi construită exclusiv prin păstrarea unor structuri și proceduri moștenite, ci presupune atragerea unor competențe noi și utilizarea efectivă a tehnologiilor disponibile.
3.000 de specialiști tehnici, dar tehnologii vechi
Ministrul demis a oferit și o cifră pentru a ilustra ceea ce consideră a fi o contradicție în interiorul sistemului: Ministerul Apărării are aproximativ 3.000 de angajați în zona tehnică, însă această resursă umană nu s-ar reflecta întotdeauna în nivelul de digitalizare și tehnologie utilizat de instituție.
Miruță, care spune că a lucrat anterior într-o companie de tehnologie, a făcut comparația cu mediul privat.
„Eu am lucrat într-o companie de tehnologie unde, dacă conduceam 100 de oameni, puteau fi răspunzători de activități pe două continente”, a afirmat acesta.
În opinia sa, numărul mare de specialiști tehnici din Ministerul Apărării ar trebui să permită implementarea unor soluții digitale mult mai avansate.
Ministrul recunoaște însă că există și o problemă legată de salarizarea acestor angajați.
„Sigur, reclamă faptul că nu sunt plătiți corespunzător, ceea ce e adevărat”, a spus Miruță.
Armata are infrastructură IT, dar nu folosește suficient ceea ce are
Una dintre criticile cele mai concrete formulate de Miruță privește infrastructura informatică existentă în unitățile militare.
Potrivit ministrului, unitățile militare au conexiuni IT, însă anumite servicii care ar putea fi dezvoltate peste această infrastructură nu sunt utilizate.
„Imaginați-vă că în fiecare unitate militară există conexiune la nivel IT, dar o serie de servicii care pot fi funcționale peste acest mediu comunicațional nici măcar nu s-a gândit cineva să le utilizeze, să le implementeze”, a afirmat el.
În schimb, susține Miruță, Ministerul Apărării continuă să aloce bani pentru tehnologii mai vechi pentru a obține rezultate care ar putea fi furnizate prin soluții digitale moderne.
„Se plătesc sume de bani pentru tehnologii vechi pentru a obține același lucru”, a adăugat ministrul.
Confortul, noul adversar?
În spatele acestor probleme, Miruță identifică ceea ce consideră a fi o cultură a confortului instituțional.
„Nu este o provocare pentru foarte mulți responsabili să își iasă din propria stare de confort de unde sunt destul de bine protejați, conectați”, a spus acesta.
Declarațiile conturează astfel o imagine a unei administrații militare în care problema nu ar fi doar lipsa banilor sau a specialiștilor, ci și dificultatea de a transforma resursele existente în capacități moderne.
Mesajul ministrului demis este, în esență, că Armata Română nu poate fi modernizată doar prin cumpărarea de echipamente noi, dacă structurile administrative, resursa umană și modul de utilizare a tehnologiei rămân blocate în logici vechi.
Declarațiile lui Radu Miruță reprezintă însă acuzații și evaluări politice și manageriale ale unui fost ministru al Apărării și nu constituie, în sine, o confirmare independentă a existenței unei rețele organizate de persoane care ar bloca modernizarea instituției.
